În 1990 arheologul Ciugudean Horia sapă doi tumuli, constatând că acestia erau amenajaţi între stânci mai mari, având mantaua căptuşită cu un strat de petre din calcar. În primul tumul au fost descoperite trei schelete umane, aşezate în poziţie chircită. Ca orfandă s-a găsit o ceaşcă mică de tip Coţofeni şi un dinte perforat. În cel de al doilea mormânt, cu o structură asemănătoare, dar mai mare, au fost găsite şase schelete, din care unele dezmembrate, fapt ce confirmă prezenţa unui mormânt colectiv. Prezenţa unor vase specifice în inventarul funerar, între care ceştile decorate cu registre incizate sub forma scheletului de peşte, dovedeşte apartenenţa acestora unei faze post Coţofeni, aparţinând epocii bronzului timpuriu, cunoscută sub numele de „Grupul cultural Livezile”.
în cazul tumulilor funerari, tehnicile de construcţie se încadrează tumulilor cu manta din piatră.