Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   68057.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   DB-I-s-B-17136
Nume   Situl arheologic de la Teţcoiu - Vatra satului
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Mătăsaru
Localitate   Teţcoiu
Punct   Vatra satului
Reper   Situl arheologic se află pe malul stâng al pârâului Tinoasa şi la 0,5 km V de sat.
Reper hidrografic - nume   Tinoasa
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; aşezare civilă; necropolă
Descriere   Din planurile publicate, suprafaţa aşezărilor şi necropolelor de perioadă Hallstatt şi daco-romană, săpăte integral, ar fi de cca. 280x271 m (67000 mp), la care se adaugă o suprafaţă poate de dimensiuni mai mari, de cca. 677x185 m (125245 mp), ce alcătuişte aşezarea medievală. Localizarea precisă a sitului nu este posibilă, în ciuda săpăturilor de amploare care au avut loc, care din datele publicate (Gh. Bichir, 1984) au dus la epuizarea aşezării încadrate culturilor Basarabi şi Chilia-Militari şi a zonei de necropolei, afectată de exploatarea nisipului din cariere. Prea multe elemente de reperare, din cele publicate, nu există. Localnicii memorează lucrările arheologice ce au avut loc prin indicarea unui teren arabil de cca. 40-50 ha cu denumirea Arheologie. Singurele informaţii ce permit localizarea sunt prezenţa pe hărţile Planuri Directoare de Tragere (1918?) şi pe Harta topografică, sc. 1:25 000, a Ministerului Apărării Naţionale, din anul 1978, a unor gropi de forme neregulate plasate în bucla râului (Figura 5), care corespund cu planul publicat şi care plasează situl între trei cariere de nisip din zonă (Gh. Bichir, 1984, Planşele IV şi VII), despre care localnici nu îşi amintesc. Din informaţiile bibliografice (Gh. Bichir, E. Popescu, 1970, p. 276-277) rezultă că a rămas necercetată aşezarea de ev mediu, care se intindea din zona de nord a aşezării daco-romane, până la biserica actuală a satului, aceeaşi cu biserica siliştei medievale, poziţionată în partea de est a fostului sat (Figura 6). Cercetările de teren în zonă au permis depistarea unor materiale în două mici areale (Figurele 6 şi 7). Într-o zonă de păşune, înierbată, poate fi plasat primul areal. Este situat la cca. 200 m sud-vest de biserică, în profilul primului canal de irigaţii. Aici au fost identificate 3 fragmente ceramice, rulate, ce conţin nisip şi pietriş în pastă, lucrate la mână, care pot fi încadrate larg epocii bronzului sau perioadei hallstattiene.
În a doua zonă au fost descoperite fragmente de cărămidă şi ţiglă modernă (Figura 6). Cea de-a doua zonă ar putea corespunde cu ceea ce identifică săteni drept "cărămidărie", aflată pe malul Tinoasei. (Ilie Ana 2018)
Suprafața sitului   15,846 ha
Data ultimei modificări a fişei   13.05.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului Glina     DB-I-m-B-17136.05 
Aşezare  Epoca fierului Basarabi     DB-I-m-B-17136.04 
Aşezare civilă  La Tène (sec. III-II a.Chr.) geto-dacică     DB-I-m-B-17136.03 
Aşezare civilă  Epoca romană timpurie (sec. II - III p. Chr) romană     DB-I-m-B-17136.02 
Aşezare civilă  Epoca medievală târzie (sec. XVII - XVIII) românească     DB-I-m-B-17136.01 
Necropolă  Hallstatt Basarabi     DB-I-s-B-17136.06 
Necropolă  Epoca romană timpurie (secolele II-III p. Chr.) romană     DB-I-s-B-17136.07 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. diagnoză 2018

Complexul Muzeal Național "Curtea Domnească" LEU Marian
LUPU Florin Ionuț
ILIE Ana
2. cercetare sistematică 1962-1969

* BICHIR Gheorghe
* POPESCU Eugenia

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1079, poz.397, 398, 399, 400, 401, 402 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Olteanu, Gheorghe, Repertoriul arheologic al judeţului Dâmboviţa, I, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2002, 163 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
4. Bichir, Gheorghe; Popescu, Eugenia, Săpăturile arheologice de la Mătăsaru, jud. Dâmboviţa, Materiale și Cercetări Arheologice, 9, București, 1970, 271-279, https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1970_num_9_1_1363 [Publicaţie]
5. Bichir, Gheorghe, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană: monografie, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1984 [Publicaţie]
6. Bichir, Gheorghe, Mătăsaru, Enciclopedia arheologicei și istoriei vechi a României, III (M-Q), Enciclopedică, București, 2000, 40-41 [Enciclopedie] (sursa fişei de sit)
7. Bichir, Gheorghe, Noi contribuţii la cunoaşterea culturii materiale a carpilor, SCIV, 4, 16, București, 1965, 692 [Publicaţie]
8. Ioniță, Ion, Dacii liberi din Muntenia, Istoria românilor. Daco-romani, romanici și alogeni: Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologie., II, Enciclopedică, București, 2001, 414, 418 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Protase, Dumitru, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, 145-146 [Publicaţie]
10. Bichir, Gheorghe, Dicționar..., 1976, 385 [Dicționar]
11. Florescu, Radu; Daicoviciu, Hadrian; Roșu, Lucian, Dicționar Enciclopedic de Artă Veche a României, Științifică și Enciclopedică, București, 1980, 217-218 [Dicționar]
12. Bichir, Gheorghe, Cercetările arheologice de la Mătăsaru (II), Valachica, 1, Tîrgoviște, 1969, 15-22, http://muzee-dambovitene.ro/images/publicatii/valachica1969.pdf [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
13. Popescu, Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Socialiste Roumaine en 1968, Dacia NS, XIII, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969, 517 [Publicaţie]
14. Popescu, Dorin, Les fouilles archéologiques de 1964 en Roumanie, Dacia NS, IX, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1965, 482 [Publicaţie]
15. Diaconu, Gheorghe, Über die Fibel mit ungeschlagenem Fuß in Dazien, Dacia NS, XV, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, 233-267 [Publicaţie]
16. Comșa, Maria, Die Keramik der byzantinischen Typus aus den Siedlungen von Bucov-Ploiesti, Dacia NS, XXIV, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1980, 157-180 [Publicaţie]
17. Bucur, Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie,1978 (XXII), Dacia NS, XXIII, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979, 373 [Publicaţie]
18. Vulpe, Alexandru, Zur Entstehung der geto-dakische Zivilisation. Die Basarabi-Kutur, Dacia NS, XXX, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986, 49-83 [Publicaţie]
19. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Populară Română în anul 1963, SCIV, 4, 15, București, 1964, 559, nr. 64 [Publicaţie]
20. Mitrea, Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine în Republica Socialistă România, SCIV, 2, 17, București, 1966, 422-423 [Publicaţie]
21. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1965, SCIV, 4, 17, București, 1966, 719 [Publicaţie]
22. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1968, SCIV, 3, 20, București, 1969, 482 [Publicaţie]
23. Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1969, SCIV, 3, 21, București, 1970, 503-504 [Publicaţie]
24. Ilie, Ana, Studiu de evaluare a potențialului arheologic al comunei Mătăsaru, județul Dâmbovița, Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Mătăsaru, Târgovișțe, 2018, 23-29 [Fişă de sit]
 
 
Scroll