Descoperirile sunt dominate net de ceramică, alte tipuri de materiale precum piatra fiind prezente într-un număr surprinzător de mic. Contextele domestice sunt reprezentate de gropi, dintre care 23 sunt gropi menajere, 3 gropi cu depuneri ceramice, 2 gropi de extragere a lutului.

Contextele funerare sunt reprezentate de 9 morminte, dintre care 7 sunt morminte individuale şi 2 sunt îngropări colective a câte 3 indivizi în gropi. Aproximativ jumătate dintre morminte prezintă inventar funerar (vase ceramice), cealaltă jumătate este reprezentată de morminte fără inventar, databile însă prin poziţia tipică, chircită, a scheletelor în morminte.

Dintr-un total de 14 complexe arheologice atribuibile acestui orizont cultural, 10 sunt gropi menajere şi 4 sunt gropi cu depuneri de vase ceramice sau, într-un caz, de greutăţi de lut. Chiar dacă au fost descoperite un număr redus de vestigii, prin cele patru depuneri rituale cercetate se oferă date relevante referitoare la aspectul depoziţional, un element important al vieţii spirituale. De asemenea necesită a fi menţionat că vestigiile din Situl 1 îmbogăţesc informaţiile referitoare la hinterlandul aşezării fortificate de la Corneşti, o fortificaţie care, prin dimensiuni şi complexitate, este un monument simbolic al epocii bronzului din Europa.

Toate dintre cele 14 complexe descoperite sunt gropi, unele cu secţiune tronconică. Materialul arheologic descoperit constă în ceramică şi oase de animale, precun şi câteva fragmente de râşniţe sau chirpici, cele din urmă semnalând existenţa unor construcţii de suprafaţă.

În perioada timpurie a Hallstattului, în cultura Gáva, au fost încadrate un număr de 6 complexe, dintre care 4 sunt gropi menajere şi 2 sunt gropi de extragere a lutului. Vestigiile descoperite se numără printre prezenţele cele mai sudice ale culturii Gáva.

A fost descoperită o locuinţă adâncită în pământ, cu un material ceramic bogat. Pot fi menţionate castroane cu buză trasă spre interior, un fragment de situla, fragmente dintr-un vas de provizii cu ornament plastic. Foarte probabil, celelalte complexe din nucleul de locuire celtică sunt amplasate în afara arealului cercetat în 2022.

Au fost identificate două gropi datate în această perioadă.

A fost identificată o locuinţă adâncită în pământ, rectangulară, orientată aproximativ nord-est - sud-vest, cu câte o groapă de stâlp la mijlocul laturilor scurte şi cu o vatră în colţul nordic. Inventarul locuinţei constă în câteva fragmente ceramice modelate cu mâna, grosiere, asemănătoare celor slave.

A fost identificată ceramică tipică perioadei: zgrunţuroasă, modelată la roată înceată şi rapidă. Formele tipice sunt căzănelele de lut, cu orificii de prindere, uneori double. În câteva cazuri, a fost constată existenţa unor mărci de olari pe fundul oalelor. Au fost identificate mai multe locuinţe adâncite în pământ, concentrate în partea sudică a prelungirii sudice. Acestea sunt rectangulare, cu colţurile rotunjite, orientate nord-sud sau est vest, în două cazuri cu instalaţii de foc în colţul nord-estic sau nord-vestic. Unele au gropi de stâlpi la mijlocul laturilor scurte, altele, mai mici, nu au asemenea gropi. Pe lângă locuinţe mai pot fi menţionate fântâni, gropi de provizii şi o groapă neregulată, de mari dimensiuni

Perioada secolelor XIV-XVI este caracterizată printr-o abundenţă a ceramicii modelate la roata rapidă, cu pereţi subţiri, în general zgrunţuroasă, dar şi câteva fragmente fine, albe. Complexele sunt de mari dimensiuni: gropi de provizii adânci, cu secţiune tronconică, în formă de sac sau în formă de pară, fântâni şi cisterne mari de apă şi gropi neregulate de mari dimensiuni. Alături de material ceramic şi osteologic apar piese de metal: cuţite, fragmente de pinteni, brăzdar. Din complexele datate în această perioadă se remarcă ex 209, cea mai târzie, cu ceramică brun-cărămizie vopsită cu linii roşii şi alba, vopsită cu linii brun-roşcate, precum şi o serie de cahle.