Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
49741.01 |
|
Nume
|
|
Fosta Mănăstire Tisău - Cheia |
|
Județ
|
|
Buzău |
|
Unitate administrativă
|
|
Tisău |
|
Localitate
|
|
Tisău |
|
Punct
|
|
Cheia |
|
Reper
|
|
Situl se află amplasat pe Dealurile Ciolanului, la cca, 2 km de la intrarea în pădure, în dreapta drumului forestier, între acest drum si albia râului, pe un teren denivelat, acoperit de arbori şi arbuşti. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Tisău, afluent al Nişcovului ( Cheile Tisăului) |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
pădure |
|
Categorie
|
|
structură de cult |
|
Tip
|
|
mănăstire |
|
Descriere
|
|
În zona sitului se observă mai multe movile. Una dintre acestea, sondată de către Virgil Drăghiceanu în 1931, acoperea ruinele bisericii Mănăstirii Tisău. Conform autorului săpăturilor, biserica, având plan dreptunghiular, cu un altar trigonal, a fost ridicată pe fundaţii de piatră. Dimensiunile construcţiei erau de 12,5 x 5 metri. |
|
Observații
|
|
Mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Tisău este menţionată în câteva documente, din secolele XVI-XVII. La 5 septembrie 1568 domnitorul Alexandru al II-lea Mircea întăreşte aşezământului mai multe sate şi părţi de sate. La 3 aprilie Alexandru cel Rău cere diaconului Şărbe din Balaci să restituie via şi ţiganii mănăstirii, pentru ca la scurt timp, la 25 aprilie acelaşi an, să se consemneze închinarea mănăstirii către Episcopia Buzăului. Ultima menţiune apare într-un document din 13 mai 1643. |
|
Data descoperirii
|
|
1931 |
|
Suprafața sitului
|
|
cca 2500 mp |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 16.11.2023 |
|
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 5 / 16.11.2023 |
|
Regim de proprietate
|
|
domeniul public |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
16.11.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Mănăstire
|
Epocă medievală
(sec. XV-XVII)
|
|
|
În pridvor, în colţul de sud-vest, a fost cercetat un mormânt, din inventarul căruia au fost recuperate un inel sigilar (pe care se poate citi numele Stoian sau Stoica) şi un cercel de argint. Pe baza acestor piese mormântul a fost atribuit unui boier, probabil din familia ctitorilor.
Vestigiile observate cu prilejul cercetărilor de suprafaţă realizate pe locul mănăstirii în ultimele decenii permit să se afirme că în cadrul ansamblului de la Tisău au existat şi clădiri ridicate din cărămidă - fie lăcaşul de cult propriu-zis, fie chiliile sau construcţiile anexe care trebuie să fi existat aici. |
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
periegheză
|
anii '90
|
|
Muzeul Județean Buzău
|
LUPU
|
Emil
|
|
2.
|
periegheză
|
2018
|
|
Muzeul Județean Buzău
|
MUNTEANU
|
Roxana
|
|
DINU
|
Cătălin
|
|
GARVĂN
|
Daniel
|
|
3.
|
sondaj
|
1931
|
|
Comisiunea Monumentelor Istorice
|
DRĂGHICEANU
|
Virgil
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Munteanu, Roxana, Studiu arheologic comuna Tisău, jud. Buzău, 2018 [Studiu istoric PUG]
|
|
2.
Ștefan, Stefănescu; Olimpia, Diaconescu (coord.), Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. VI, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1985, p. 126-128 [Publicaţie]
|
|
3.
Documente privind istoria Romaniei. Seria B. Țara Românească. Veacul XVI, vol. 3, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 285-286 [Publicaţie]
|
|
4.
Documente privind istoria Romaniei. Seria B. Țara Românească. Veacul XVI, vol. 6, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 66-67; 69 [Publicaţie]
|
|
5.
Virgil, Drăghiceanu, Săpăturile de la Buda, Lapoș și Tisău, BCMI, 24, 1931, p. 159-176 [Publicaţie]
|
|
6.
Vasile, Drăguţ, Tradiţii ctitoriceşti la curbura Carpaţilor, Spiritualitate şi istorie la întorsura Carpaților, vol. II, Buzău, 1983, p. 147-187 [Publicaţie]
|
|
7.
Emil, Lupu, Ctitori și ctitorii la curbura Carpaților în veacurile XIV-XVIII, BCMI, 2011, p. 67; 230-231 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
