Biserica a fost construită în anul 1698 în localitatea Lozna şi cumpărată de locuitorii din Topliţa după mai bine de un secol, când loznenii şi-au construit o biserică tot din lemn, însă mult mai încăpătoare.
Povestea lăcaşului de cult începe şi se desfăşoară cel mai mult în localitatea de baştină unde primul preot care a slujit a fost Celestin Hossu, până după trecerea lui Mihai Viteazul, în anul 1609. Şirul preoţilor dar şi al actelor de atestare s-au pierdut până în anul 1688 când următorul preot menţionat în scripte este Ioan Pocol, preot greco-oriental al cărui merit este construirea bisericii din lemn existentă astăzi în Topliţa.
Tot în această perioadă (1695-1728) funcţionează şi preotul Ştefan Ciascaiu (slujeau alternativ în aceeaşi biserică şi în aceeaşi duminică), care în 1711 devine singurul paroh după moartea lui Ioan Pocol. Acesta împreună cu toţi enoriaşii trec la religia greco-catolică. După moartea lui Ştefan Ciascaiu urmează fiul acestuia Iosif Ciascaiu (1728-1757), om de competenţă exemplară, bun gospodar, cu o ambiţie nemaipomenită. Din anul 1757 şi până în 1795, următorul preot este Onţu Hossu. În vremea acestui preot s-a hotărât construirea unei biserici noi şi tot atunci a fost posibilă vânzarea şi mutarea vechii biserici din Lozna pe locul unde poate fi văzută şi astăzi, în hotarele comunei Letca - satul Topliţa. Data mutării peste râul Someş pare a fi anul 1814.