Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   64880.06
Nume   Situl arheologic de la Turia - Cimitirul Catolic
Județ   Covasna
Unitate administrativă   Turia
Localitate   Turia
Punct   Cimitirul Catolic
Reper   pe partea dreaptă a drumului ce duce de la Turia de Jos spre Târgu Secuiesc, lângă cimitirul romano-catolic
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Este o aşezare pluristratificată, descoperindu-se o aşezare Coţofeni, posibil ale culturilor Schneckenberg şi Wietenberg şi două locuinţe dacice.
Data ultimei modificări a fişei   16.05.2014
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Groapă rituală  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni  

Au fost descoperite urme de locuire Coţofeni, mai exact o groapă rituală care conţinea două vase şi patru bucăţi de matacarpe de animal.

 
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Schneckenberg  

S-au găsit fragmente ceramice.

 
Aşezare  Epoca bronzului mijlociu neprecizată      
Locuinţă  La Tène (sec. I î.Chr - I d.Chr.) geto-dacică  

S-au descoperit două locuinţe de formă pătrată (L1 şi L2).
L1, cu dimensiunile 3,75 x 3,75 m, a fost delimitată de urmele de pari şi conţine, în partea de sud, o vatră de foc cu formă circulară (1 x 1 m). În jurul vatrei s-au găsit fragmente de vase lucrate cu mâna care au pastă nisipoasă, de culoare neagră. S-a descoperit şi un fund de vas de culoare roşie, lucrat la roată.
L2. avea formă dreptunghiulară (4 x 3 m), cu axul lung pe direcţia este-vest şi a fost delimitată de bucăţile de lipitură, doar în colţul nord-vestic s-a profilat o urmă de par. Pe peretele estic s-a descoperit o vatră de foc (1,25 x 1,25 m) lutuită. Ceramica descoperită era lucrată cu mâna (borcane ornamentate cu butoni plaţi şi brâu alveolar, fragmente de străchini, ceşti, un pahar , un idol antropomorf) dar s-au găsit şi un fragment de amforă, de culoare cărămizie, şi un picior de fructieră, de culoare cenuşie, lucrate cu roata.
Se crede că un fragment de vas lucrat cu roata din L1 şi fragmentul de amforă din L2 provin din centrele greceşti de pe litoralul Mării Negre.

 

Bibliografie
1. Soroceanu, Tudor, ActaMN, 10, Cluj-Napoca, 1973, 500. [Publicaţie]
2. Székely Zoltan, Cumidava, 15-19, 1994, 14-15. [Publicaţie]
3. Székely Zoltan; Winkler, Iuditha; Crişan, Viorica, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 144 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll