Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179454.03
Nume   Situl arheologic de la Vârteju - Grajdurile fostului CAP
Județ   Ilfov
Unitate administrativă   Oraş Măgurele
Localitate   Vârteju
Punct   Grajdurile fostului CAP Vârteju
Reper   Situl arheologic se află în partea estică a localităţii Vârteju, în cartierul Milcov (fostul sat Oteteleşanu), pe terasa înaltă aflată la circa 400 de metri nord de albia râului Ciorogârla.
Reper hidrografic - nume   Ciorogârla
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Situl cuprinde aşezări din epoca bronzului, Hallstatt, perioada romană, epoca medievală timpurie şi epoca medievală dezvoltată şi târzie. A fost descoperit de către Petre Roman în 1961. Tot acesta face şi primele cercetări arheologice în acest sit realizând câteva sondaje arheologice între 1961 şi 1963, fiind ajutat de elevii Şcolii Generale din Măgurele. În urma acestor săpături sunt descoperite resturi de locuire din secolele III-IV p. Chr şi din secolele IX-X p. Chr în partea de nord-vest a fostului sat Oteteleşanu.
Situl este cartat apoi de Aristide Ştefănescu în 1987, cel care identifică urme de locuire din epoca bronzului, din secolele II – IV, din secolele IX – XI şi din aşezarea din secolele XIV – XIX, în special în zona depozitelor de furaje. Evaluările de teren din perioada 2005 – 2006 întreprinse de Vasilica Sandu Cuculea în vederea actualizării PUG-ului oraşului Măgurele au dus la delimitarea întregului sit, urmele de locuire romană fiind răspândite pe o suprafaţă mult mai mare decât cea definită iniţial de Petre Roman şi Aristide Ştefănescu.
Suprafaţa cu vestigii arheologice are circa 750 de metri lungime şi 150 – 200 metri lăţime, fiind delimitată la sud de lunca inundabilă a Ciorogârlei şi se întinde spre nord, până după strada Milcov. Cele mai multe descoperiri arheologice datează din secolele II – IV şi constă în special din ceramică fină lucrată la roată sau ceramică cenuşie, zgrunţuroasă, lucrată cu mâna.
Observații   Delimitarea sitului şi a zonei de protecţie a fost reglementată prin PUG-ului oraşului Măgurele 2006, fiind propusă de arheologul Vasilica Sandu Cuculea.
Descoperitor   Petre Roman
Data descoperirii   1961
Suprafața sitului   22,66 ha
Stare de conservare   bună / 13.02.2024
Regim de proprietate   privată
Data ultimei modificări a fişei   16.02.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului mijlociu (finalul mileniului III - prima jumătate a mileniului II BP) Tei  

Vestigiile aşezării Tei au apărut numai pe loturile 5 - 12. Teritorial, ele se plasează în partea centrală a sitului arheologic. Stratul cultural are între 0,10 şi 0,20 m grosime şi a fost identificat între 0,60 şi 0,80 m adâncime. În anumite porţiuni din loturile 5 şi 6 coboară până la 0,95 - 1 m adâncime. Până în prezent nu au fost descoperite complexe de locuire. Cele mai multe descoperiri constă din ceramică cu pastă cu nisip şi pietricele.

IF-I-m-B-15251.05 
Aşezare  Epoca romană (secolele II - IV p. Chr.) carpică  

Strat castaniu-negricios, gros de circa 0,2 m şi aflat în general între 0,2 - 0,25 şi 0,4 m adâncime, în partea centrală a sitului, în care s-au găsit cărbuni, bucăţi de lipitură de pereţi de locuinţe cu amprente de nuiele sau de bârne subţiri, precume şi fragmente de vase din lut ars. Pe loturile 4 şi 5 au fost cercetate două locuinţe şi o groapă menajeră. Locuinţa nr 1 a fost identificată pe lotul 4, la intersecţia şanţurilor centrale, orientate NS - EV, la cca 0,55 m adâncime. Stratul avea forma unei lentile din bucăţi mari de lipitură cu amprente de nuiele şi de tulpini de păioase provenite din pereţii arşi ai colibei şi fragmente de vase din lut ars. Podeaua neamenajată era la -0,8 m fiind adâncită cu numai 0,1 m faţă de baza stratului cultural. În interiorul locuinţei au fost descoperite fragmente ale unei amfore cu caneluri din pastă cărămizie, cu puţin nisip, precum şi fragmente din oale lucrate cu mâna din pastă cu cioburi pisate şi rare pietricele, arse maroniu. Al doilea complex de locuire este o locuină semiadâncită, având podeaua neamenajată la 0,9 m adâncime faţă de nivelul de călcare din 2007. Umplutura gropii era suprapusă continuu de stratul cultural daco-roman. Între -0,5 şi -0,65 m adâncime au fost identificate bucăţi mari de lipitură de perete, prevenite probabil dintr-un tavan prăbuşit. Sub aceste bucăţi, umplutura era formată din cenuşă, tăciuni, pământ ars, oase de animale (unele arse), o greutate din lut şi fragmente din vase ceramice, atât vase lucrată la roată, gruapte din ceramică fină şi zgrunţuroasă, arsă cenuşiu precum şi fragmente din oale lucrată cu mâna din pastă cu cioburi pisate şi rare pietricele sau nisip, arse maroniu. Groapa menajeră a fost identificată pe lotul 5, identificată în şanţul nordic realizat în anul 2007. Groapa avea un diametru de 1,5 m, profilul cilindric şi fundul albiat, ajungând la 1,45 m adâncime faţă de nivelul de călcare din anul 2007. Umplutura ei era suprapusă de nivelul de secol II - IV p. Chr şi constă din bucări mai mari sau mai mici de pământ ars la roşu, pe majoritatea păstrându-se amprente de tulpini şi pleva de la păioase precum şi de la trunchiuri subţiri. Au fost identificate şi fragmente de vase, unele puternic arse secundar, printre acestea numărându-se şi câteva fragmente din partea inferioară a unei oale. Aspectul uniform al umplutirii, de la gură la bază, arată ce aceasta a fost săpată special pentru îngroparea resturilor pereţilor din pământ ars ai unei case aflată undeva în apropiere, distrusă de un puternic incendiu. Dovezi materiale care aparţin aşezării din secolele II şi IV au fost identificate pe întreg perimetrul sitului.

IF-I-m-B-15251.04 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (secolele X - XI p. Chr.) Dridu  

Aşezarea de secol X - XI a fost documentată pe loturile 1-3 şi 5-7, situate în partea sudică a străzii Milcov. Pe lotul 3, situat pe platoul terasei înalte, au foste cercetate resturile unui bordei şi ale unei gropi menajere. Bordeiul avea o podea neamenajată, situată la 1,05 m adâncime faţă de nivelul de călcare din 2008. În umplura gropii au fost identificate mai multe bucăţi de lipitură de peretă, arsă cărămiziu, pe unele păstrându-se urme de nuiele precum şi fragmente de oale lucrată la roată din pastă fină, arsă cenuşiu cu striuri orizontale realizate prin lustruire, dar şi striuri în val pe umăr şi corp sau fascicole de striuri în val. La 0,8 m sud de bordei a fost identificată şi o groapă menajeră cu un diamentru de 0,65 m, o lăţime de 1,05 m şi cu baza situată la 1 - 1,07 m faţă de nivelul de călcare din 2008. Pământul din umplutură era mai negricios faţă de stratul cultural Dridu fiind amestecat cu bucăţi de lipitură de perete, arse cărămiziu şi fragmente din oale lucrate la roată din pastă cărămizie decorate cu striuri orizontale, combinate cu benzi de striuri în val dispuse pe umărul vasului.

IF-I-m-B-15251.03 
Aşezare  Epoca medievală (secolele XIV - XIX) românească     IF-I-m-B-15251.02 
Aşezare  Epoca premodernă (secolul al XIX-lea) românească     IF-I-m-B-15251.01 
aşezare  Hallstatt (secolele IX - VII a. Chr.) Ferigile  

Strat negricios - castaniu, descoperit între 0,40 şi 0,60 m adâncime, pe loturile 1 şi 6 şi până la 0,8 m adâncime în lotul 6, respectiv 0,9 m adâncime în partea sudică a lotului 5. Nu au fost identificate până în prezent complexe de locuire. Majoritatea descoperirilor arheologice constă din fragmente de vase modelate cu mâna din pastă grosieră sau fină. Pe lotul 6 a fost descoperit un partea superioară a unui vas de provizii din pastă cu nisip şi pietricele. Alte forme predomintate sunt vasele borcan decorate cu brâu alveolat.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2022

Cercetarea arheologică s-a desfășurat în punctul Strada Unirii nr. 15, NC 615/5 în perioada 26.07.2022 - 30.08.2022, precedând lucrările de construcție a unei spălătorii auto acoperite.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti SCHUSTER Christian
MORINTZ Alexandru
2. cercetare preventivă 2017

Cercetările arheologice s-au desfășurat în perioada 1 august - 30 septembrie 2017 pe strada Milcov nr. 81. S-a cercetat o suprafață de 52 mp, în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenului afectat de proiect și a completării documentației existente privind depunerile arheologice din acest sit arheologic.

Muzeul Municipal Bucureşti IGNAT Theodor
STREINU Alina Oana
3. cercetare preventivă 2011

Cercetarea s-a desfășurat în luna martie 2011, în punctul Strada Milcov nr. 104, T311, P 65005, lot 1, precedând lucrările de construire a unei locuințe.

Muzeul Municipal Bucureşti MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Gheorghe
PÎRVULESCU Cosmin Dan
4. cercetare preventivă 2010

Cercetarea s-a desfășurat în luna iulie 2010 în punctul tarlaua 102, parcela 375/25, precedând lucrările de construcție a unei locuințe.

Muzeul Municipal Bucureşti MĂNUCU - ADAMEŞTEANU Gheorghe
IGNAT Theodor
5. cercetare preventivă 2009

Cercetări arheologice preventive desfășurate în luna martie în punctul Strada Milcov nr. 107A, precedând lucrările de construire a unei locuințe. A fost cercetată o suprafață însumând 53 mp fiind săpate 6 șanțuri cu lățimea de 0,55 m și adâncimea de 0,9 m, respectiv o casetă pentru pivniță de 5,08 x 4,9 m până la adâncimea de 2,25 m. În stratul arabil, gros de 0,35 m au fost descoperite rare fragmente de la vase smălţuite şi de cărămizi. Sunt acest strat au fost identificate două niveluri de cultură: strat negricios măzăros de 0,15 - 0,2 care aparține așezării din secolele III - IV p. Chr. și un strat negricios - castaniu de 0,2 - 0,25 m, până la circa 0,75 m adâncime, care aparține așezării din epoca bronzului. Sub ultimul strat a fost identificat sterilul arheologic, strat castaniu. Pe traseul şanţurilor nu a fost interceptat nici un complex închis de locuire. În nivelul cultural aparţinând aşezării din secolele III-IV d. Hr. şi al celei din epoca bronzului s-au găsit rare bucăţi de cărbune de lemn, mici bucăţi de lipitură arsă la cărămiziu de la pereţii unor locuinţe incendiate şi fragmente de la vase din lut ars care arată că suprafaţa afectată de constucţia locuinţei se află la marginea nordică a vetrei locuirilor respective.

Muzeul Municipal Bucureşti SANDU CUCULEA Vasilica
6. cercetare preventivă 2008

S-au desfășurat cercetări în mai multe puncte. În luna iunie s-au desfășurat cercetări în punctul strada Milcov nr. 107B, lot 3 precedând lucrările de construire a unei locuințe. În luna iulie s-au desfășurat cercetări arheologice preventive în punctul strada Milcov nr. 74 precedând lucrările de construcție a unei noi locuințe. În luna iunie s-au desfășurat cercetări arheologice preventive în punctul strada Milcov nr. 31A precedând lucrările de construire a unei locuințe. Tot în acea perioadă s-au desfășurat cercetări în punctul Strada Milcov nr. 7, precedând lucrările de construire a unei locuințe. În luna iulie s-au desfășurat cercetări preventive în punctul Strada Chirca nr. 94 precedând lucrările de construire a unei locuințe.

Muzeul Municipal Bucureşti SANDU CUCULEA Vasilica
7. cercetare preventivă 2007

S-au desfășurat cercetări preventive în mai multe puncte de pe strada Milcov. În strada Milcov nr. 107, lot 2 s-a cercetat o suprafață de 35,325 mp în luna martie 2007, în baza autorizației emise de Ministerul Culturii nr. 51/2007. Ah fost săpate manual 10 șanțuri de 0,5 m lățime și 0,8 m adâncime. Stratul arabil avea 0,25 m grosime. Sub acest strat era un strat negricios-măzăros gros de 0,15-0,2 m adâncime în care s-au descoperit oase de animale rezultate de la consumul alimentar, bucăți de chirpic, fragmente de vatră și fragmente de vase din secolele III-IV p. Chr. Stratul de epoca bronzului a fost descoperit între 0,4 și 0,7 m adâncime a fost identificat stratul de epoca bronzului. În acest strat au fost găsite bucăți de pereți din chirpic cu urme de paie și nuiele și fragmente de vase din pastă cu nisip și pietricele. În strada Milcov nr. 107, lot 4 s-a cercetat o suprafață de 30,3 mp în baza autorizației 53/2007 în data de 16 martie 2007. Au fost realizate 8 sondaje de 0,6 m lățime și 1 m adâncime. Stratul de secol III-IV, aflat imediat sub stratul arabil este gros de 0,10-0,15 m au fost descoperite bucăți de chirpic și fragmente ceramice din pastă fină. În stratul de epoca bronzului, gros de 0,15-0,2 m au fost găsite oase de animale, bucăți de chirpic și fragmente din vase ceramice din pastă cu nisip, pietricele și cioburi pisate, care aparțin fazei a IV-a a culturii Tei. În strada Milcov nr 107 are loc o altă cercetare arheologică preventivă în data de 7 iunie 2007, desfășurată în baza autorizației nr. 167/2007 emisă de Ministerul Culturii. Au fost realizate 10 șanțuri perpendiculare, cu o lățime de 0,4 m și o adâncime de 1-1,1 m. Sub depunerile moderne și contemporane, cu o grosime de 0,45 m s-a identificat un strat medieval și prem0dern de 0,27 - 0,31 m, în care au fost identificate fragmente ceramice smălțuite și nesmălțuite. În stratul castaniu-negricios, din secolele III-IV, gros de 0,2 m au fost identificate fragmente din vase de lut fin, arse cenușiu-negricios. Acest punt a fost identificat ca fiind marginea nordică a așezării antice. În strada Milcov nr. 93 a fost cercetată prin săpături preventive o suprafață de 18, 02 mp, în data de 25 iunie, în baza autorizației nr 212/2007 emisă de Ministerul Culturii. Sub depunerile moderne și contemporane, aflate mai jos ca în alte puncte, se află un strat negricios de 0,2 m grosime, în care au fost identificate fragmente ceramice medievale târzii, moderne, contemporane și din epoca bronzului, antrenate. Stratul castaniu-negricios, de 0,2 m grosime, datat în epoca bronzului, cuprinde fragmente din vase ceramice din lut cu pietricele și nisip, câteva decorate cu striuri făcute cu pieptene sau brâuri alveolare. Numărul destul de mare al materialului ceramic indică că acest punct se află în interiorul vetrei așezării din epoca bronzului, vare se întinde spre nord-est. Bucățile de unelte din fiex oxidate, precum șu numeroasle fragmente ceramice indică o revenire a locuirii abia în secolul al XVIII-lea. În strada Milcov nr. 79 s-a cercetat o suprafață de 43,71 mp în data de 5-6 aprilie 2007, în baza autorizației nr. 99/2007 emisă de Ministerul Culturii. Au fost realizat 7 sondaje late de 0,6 m lățime și o adâncime de 1 și 1,25 metri. Șanțurile au fost trasate pe locul unor anexe dezafectate cu câteva zile înainte. Stratul medieval, modern și contemporan are o adâncime de 0,2 - 0,25 metri. În șanțul vestic și sudic au fost descoperite două fragmente de vase ceramice lucrate la roată din secolele III-IV p. Chr. Între 0,7 și 1 m adâncime au fost găsite mai multe fragmente ceramice din epoca bronzului.

Muzeul Municipal Bucureşti SANDU CUCULEA Vasilica
8. evaluare de teren 2005 - 2006

Perieghezele au fost făcute în vederea actualizării PUG-ului orașului Măgurele. Vasilica Sandu Cuculea descoperă că așezarea de epocă romană este mult mai extinsă decât estimaseră inițial Petre Roman și Aristide Ștefănescu.

Muzeul Municipal Bucureşti SANDU CUCULEA Vasilica
9. evaluare de teren 1987

Cercetări de suprafață realizate pentru documentarea unui studiu de fezabilitate necesar pentru avizarea proiectului „Regularizarea cursurilor râurilor Ciorogârla și Sabar”. În cadrul acestor periegheze au fost descoperite urme de locuire din epoca bronzului, din secolele II-III, IX-X și XIV-XIX.

Muzeul Municipal Bucureşti ȘTEFĂNESCU Aristide
10. sondaj 1961-1963

Realizează o serie de sondaje în partea de nord-vest a fostului sat Oteteleșanu (Milcov), descoperit așezarea de secol III - IV și de secol IX-X.

* ROMAN Petre
*** * *

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1617, poz.503 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Sandu Cuculea, Vasilica, Cercetări arheologice pe șantierele de construcții din județul Ilfov: partea I, Cercetări arheologice în Bucureşti, București, 2007, 306-316, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=65085-cercetari-arheologice-pe-santierele-de-constructii-din-judetul-ilfov-partea-1--cercetari-arheologice-in-bucuresti-cab--2007-vii-2007 [Publicaţie]
4. Roman, Petre, Măgurele, Enciclopedia arheologicei și istoriei vechi a României, M-Q, 3, 2000, 35 [Publicaţie]
5. Roman, Petre, O așezare neolitică la Măgurele, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 2, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1962, 259, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120041-o-asezare-neolitica-la-magurele--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--2-xiii-1962 [Publicaţie]
6. Ștefănescu, Aristide, Cercetări de suprafață privind istoria locuirii omenești pe malurile Sabarului și Ciorogârlei în raza municipiului București, Revista Muzeelor și Monumentelor - Muzee, 9-10, București, 1989, 55 [Publicaţie]
7. Sandu Cuculea, Vasilica, Raport de cercetare arheologică preventivă: situl arheologic Vârteju - Grajdurile fostului CAP, strada Milcov nr. 107, București, 2009 [Document de arhivă]
8. Sandu Cuculea, Vasilica, Descoperiri arheologice în situl Vârteju "Grajdurile fostului CAP", orașul Măgurele, județul Ilfov (așezările din epoca bronzului, Hallstatt, secolele II - IV și X - XI d. Hr), Cercetări arheologice în Bucureşti, IX, AGIR, București, 2013, 66 - 131, http://cab.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/09-Cercetari-Arheologice-in-Bucuresti-IX-2013.pdf [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll