Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179454.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   IF-I-s-B-15252
Nume   Situl arheologic de la Vârteju - Cătunul Chirca
Județ   Ilfov
Unitate administrativă   Oraş Măgurele
Localitate   Vârteju
Punct   Cătunul Chirca
Reper   Situl se află în partea de est a localităţii, pe terasa înaltă de pe malul nordic al râului Ciorogârla, la intersecţia străzilor Unirii şi Sabarului, respectiv la vest de strada Văii şi se întinde spre lunca inundabilă dinspre sud, pre o fâşie de cca 2 km lungime şi 100 - 150 m lăţime pe platoul acestei terase.
Reper hidrografic - nume   Ciorogârla
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Sit arheologic pluristratificat ce cuprinde o aşezare eneolitică timpurie, atribuită fazei Bolintineanu a culturii Boian, o aşezare din perioada Hallstatt, o aşezare La Tene, o aşezare din secolele II – III, o aşezare din evul mediu timpuriu şi o aşezare medievală târzie şi premodernă.
Observații   Delimitarea sitului şi a zonei de protecţie a fost reglementată în PUG Măgurele 2006, fiind propuse de arheologul Vasilica Sandu Cuculea.
Descoperitor   Aristide Ştefănescu
Data descoperirii   1987
Suprafața sitului   8.975 ha
Stare de conservare   bună / 13.02.2024
Regim de proprietate   privată
Data ultimei modificări a fişei   14.02.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare civilă  Epoca medievală târzie (sec. XVII - XVIII) neprecizată     IF-I-m-B-15252.01 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. IX - XI) Dridu  

Au fost identificate puţin resturi mat în punctele Strada Unirii nr. 69 şi nr. 85 („un fragment de la o oală din pastă fină, cenuşie şi alte două fragmente de la o oală din pastă fină cu nisip, maronie, decorate cu striuri orizontale„), strada Unirii nr 97 (un fragment din buza şi gâtul unei oale din pastă maronie, lucrată la roată) şi strada Chirca nr. 12.

IF-I-m-B-15252.02 
aşezare civilă  Epoca romană (secolele II - III p. Chr.) carpică  

Aşezarea se întinde pe toată suprafaţa sitului. În zonele care nu au fost erodate natural sau nu au suferit intervenţii antropice stratul de cultură al aşezării se află imediat sub stratul arabil, între -0,2 şi -0,4 m adâncime. Stratul este negricios, măzărosm cu multe granule de pământ ars şi de lipitură din pereţii locuinţelor, cărbuni, oase de animale şi fragmente din vase de lut. Vatra acestei aşezări s-a întins atât pe platou cât şi pe panta terasei până în lunca inundabilă. În strada Unirii nr. 97 au fost cercetate două complexe de locuire: două bordeie fără podea amenajată. Bordeiul 1 a apărut în colţul sud-estic al săpăturii din strada Unirii nr. 83A, pe 1,8 m în secţiunea II şi 4,65 în secţiunea III. În pământul de umplutură al gropii bordeiului au fost descoperite bucăţi mari de pământ ars, unele cu urme de nuiele, cărbuni, oase de animale, multe fragmente de vase autohnote, importuri romane şi două fragmente dintr-o vatră. Ceramica cuprindă atât vase lucrată cu mâna (majoritatea sunt vase borcan cu baza groasă şi buză evazată) precum şi ceramică lucrată la roată, atât cu pastă fină cât şi din pastă zgrunţuroasă (fragmente de căni cenuşii - negricioase decorate prin lustruire cu fascicole, un fragment dintr-un castron, un fragment dintr-un vas de provizii cu miezul cărămiziu şi angobă galben-cărămizie, decorat cu striuri orizontale şi în val). Bordeiul 2 cobora până la 1,2 m adâncime faţă de nivelul de călcare, din care 0,5 m erau în loess. În pământul de umplutură de culoare negricioasă s-au găsit oase de animale, fragmente de la o vatră, bucăţi de pământ ars din pereţii unei locuinţe care păstrează amprente de pleavă, paie şi nuiele şi fragmente de vase.

 
aşezare  Eneolitic timpuriu Boian / Bolintineanu  

Descoperită numai prin cercetări de suprafaţă. Este documentată prin câteva fragmente de vase, dintre care unul din pastă cu pleavă şi nisip, miezul şi pereţii exteriori maronii, găsti în strada Văii nr. 12. În strada Chirca nr. 3, la suprafaţa solului au fost descoperite un fragment din corpul unui vas cu miezul negru şi pereţii exteriori maronii decorat cu barbotină şo un fragment de culoare neagră, din buza unui vas din pastă cu nisip şi multă pleavă,

 
aşezare  Hallstatt (secolele VIII - VII p. Chr.) Ferigile  

Este documentată prin fragmente de vase găsite la suprafaţa solului şi în săpăturile arheologice, între strada Sabarului şi Strada Unirii. Au fost descoperite mai multe fragmente de vase decorate cu brâu crestat, străchini cu profilele invazate şi exteriorul polifaţetat cu caneluri orizontale sau oblice.

 
aşezare  La Tène (secolele II - I a. Chr) geto-dacică  

În extremitatea nord-estică a sitului, pe terenul din strada Unirii nr. 37 au fost descoperite fragmente ceramice printre care o buză şi o toartă supraînălţată a unei căni lucrată la roată din pastă fină, arsă cenuşiu. Au mai fost identificate materiale în strada Unirii nr. 83: vase borcan cu brâu alveolat, o tipsie decorată în exteriorul buzeu cu brâu alveolat şi suportul inelar al unei cupe lucrată la roată din pastă fină, arsă cenuşiu. Pe strada Unirii nr 103 au fost cercetate şi două locuinţe: o locuinţă de suprafaţă (L1), un bordei (B1) şi două gropi, Stratul de cultură se caracterizează printr-un sol negricios - măzăros în care apar fragmente de vase şi din care coboară complexele de locuire. Se află între 0,25 şi 0,45 m adâncime faţă de nivelul de călcare din 2008. Locuinţa de suprafaţă (L1) a fost identificată pe o lungime de 2,9 m, podeaua fiind adâncită cu 0,15 m în loess. Dintre resturile materiale descoperite se remarcă numeroasă bucăţi mari de lipitură arsă din lut amestecat cu paie şi pleavă, oase de animale, o gresie şi greutate fragmentară din lut. În acest strat au fost descoperite fragmente de vase lucrate cu mână (căţui, vase-borcan cu brâu oblic, alveolat, vas decorat cu buton cilindric) precum şi fragmente de vase lucrate la roată, din pastă fină (strachină cu buză lată, strachină bitronconică, buza unei fructiere, corpul unei fructiere decorată în interior prin lustruiere cu linii curbe). Bordeiul 1 fost doar parţial cercetat. Podeaua se află la 1,05 m adâncime. Umplutura gropii se caracterizează printr-un sol cenuşiu - negricios, cu puţine materiale arheologice. Groapa 1 avea un plan oval cu dimensiunile: 1,2 x 1,65 m, cu pereţii oblici în partea superioară şi aproape verticali în partea inferioară. Fundul este plat şi se află la adâncimea de 1,2 m. Partea superioară prezintă cenuşă, cărbuni, concreţiuni calcaroase şi fragmente de vatră şi de vase. Între 1 şi 1,1 m adâncime prezintă mai multe fragmente din pietre dure de culoare cenuşie, aplatizate prin clivare, trei fragmente de piatră calcaroase cu grosimea de 9 cm cu feţele netezite, o piatră perforată cu faţa netezită şi gravată cu un şanţ de-o parte şi de alta a orificiului perforat, precum şi un fragment dintr-o râşniţă de tip elenistic, perforată. În cenuşa din partea superioară a gropii au fost identificate fragmente de vase modelate cu mâna şi la roată. Groapa nr 2 are un diametru de cca 1,65 m, cu baza la 1,3 m adâncime şi cu umplutura caracterizată prin foarte mult cenuşă, bucăţi rare de cărbuni, oase de animale şi puţine fragmente de vase (o strachină cu buza teşită orizontal, două borcane decorate cu brâu alveolat, o toartă şi o parte din corpul unei căni cenuşii, corpul unei străchini cu pastă maronie).

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. supraveghere arheologică 2011

* CUCULEA SANDU Vasilica
Muzeul Municipal Bucureşti * *
2. cercetare preventivă 2009

În punctul Strada Unirii nr. 103 s-au efectuat cercetări arheologice preventive în baza autorizației emise de MC nr. 90/2009. Cercetarea a cuprins o suprafață de 44,60 mp din suprafața de 98 mp afectată de lucrările de construire a unei case. Au fost realizate 7 șanțuri cu lățime de 0,8 m și adâncimea cuprinsă între 1,2 m (în partea nordică) și 0,4 – 0,6 m (în extremitatea sudică). Sub stratul vegetal, gros de 0,20 – 0,25 m, cu materiale arheologic amestecat constând din ceramică modernă și medievală, ceramică de secol III – IV și din bucăți de chirpic, au fost identificate trei straturi de cultură. Între 0,25 și 0,45 m a fost identificat un strat negricios cu bucăți de cărbune, lipitură de perete de locuință arsă și ceramică de secol III-IV. Între 0,45 și 0,65 m este tot un strat La Tene. În el se adâncesc complexele de locuire din perioada romană. Între 0,65 și 0,8 a fost identificat un strat castaniu. Ca și complexe arheologice au fost identificate o groapă menajeră de secol III-IV în șanțul nordic, alte două gropi menajere, o locuință de suprafață și un bordei în șanțul estic.

Muzeul Municipal Bucureşti CUCULEA SANDU Vasilica
3. cercetare preventivă 2008

S-a desfășurat mai multe cercetări preventive în mai multe puncte de pe Strada Unirii. În punctul Strada Unirii nr. 69 s-au efectuat cercetări arheologice preventive în luna august, în baza autorizației emise de MC nr. 355/2008. A fost cercetată arheologic o suprafață de 32,71 mp dintr-o suprafață de 85,85 mp care urmau a fi afectați de lucrările de construcție al unei case. Sub stratul arabil au fost identificate aceleași trei staturi de cultură menționate până acum. În fostul strat arabil care a fost antrenat şi stratul din secolele IX-XI d. Hr. s-au găsit numai trei fragmente de la oale decorate cu striuri în secolele IX-XI d. Hr. Din nivelul cultural al secolelor II-III d. Hr. au fost recoltate fragmente din lut modelat cu mâna care provin mai ales de la borcane sau lucrate la roată din pastă fină ori zgrunţuroasă. În punctul Strada Unirii nr. 83A s-au efectuat cercetări arheologice preventive în luna iulie, în baza autorizației emise de MC nr 321/2009. Cercetarea a cuprins o suprafață de 17,44 mp din suprafața de 70 mp, pe care urma să fie construită o locuință. Au fost executate 6 șanțuri cu lățimea de 0,4 m și adâncimea de 0,8 m. Sub stratul arabil au fost cercetate aceleași trei straturi de cultură identificate și în punctul precedent. Au fost identificate bucăți de vatră, de lipitură de pereți arși ai unei locuințe din secolele II – III p. Chr și o cantitate mare de ceramică din această perioadă.

Muzeul Municipal Bucureşti CUCULEA SANDU Vasilica
4. cercetare preventivă 2007

Cercetarea s-a desfășurat în aprilie 2007 în două puncte. În punctul Strada Unirii nr 87A s-a cercetat o suprafață de 20,76 m2 din 74,18 m2, în opt șanțuri cu lățimea de 0,4 m. Cercetarea a fost organizată de MMB și aprobată de Ministerul Culturii prin autorizația 100/2007. Pe latura vestică a amplasamentului a fost interceptată pe 2,8 m pe direcția NS și 1,15 m pe direcția EV, o locuință de suprafață de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Sub podeaua locuinței medievale târzii au apărut resturile unui cuptor din secolele VI-VII p. Chr. În capătul sudic al suprafeței din strada Unirii 87A a fost descoperită ceramică de secole IX - XI și o amforă romană de secol IV. În punctul Strada Unirii nr 85 s-a cercetat o suprafață de 37,85 mp, în 10 șanțuri săpate manual, cu lățimea de 0,5 m. Cercetarea a fost organizată de MMB și aprobată de Ministerul Culturii prin autorizatia 360/2007. Nu au fost identificate complexe de locuire. Au fost descoperite fragmente ceramice de secol IX - X, precum și un strat cu ceramică de secol III-IV p. Chr, precum și fragmente de lipitură arsă de la pereții unei locuințe aflate probabil în apropiere.

Muzeul Municipal Bucureşti CUCULEA-SANDU Vasilica
5. evaluare de teren 2006

Muzeul Municipal Bucureşti CUCULEA SANDU Vasilica

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 509-511, p. 1618 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Sandu-Cuculea, Vasilica, Situl arheologic de la Vârteju - Cătunul Chirca, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2009, XLIV, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4487&d=Varteju-Magurele-Ilfov-Catunul-Chirca--str-Unirii-nr-103-2009 [Publicaţie]
4. Sandu-Cuculea, Vasilica, Cercetări arheologice pe şantierele de construcţii din judeţul Ilfov. Partea 1., Cercetări arheologice în Bucureşti, VII, AGIR, București, 2007, 302-305, 6-8, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=65085-cercetari-arheologice-pe-santierele-de-constructii-din-judetul-ilfov-partea-1--cercetari-arheologice-in-bucuresti-cab--2007-vii-2007 [Publicaţie]
5. Sandu Cuculea, Vasilica, Raport de cercerare arheologică, oraşul Măgurele: evaluare de teren, Planul Urbanistic General (PUG) al orașului Măgurele, județul Ilfov, București, 2006 [Publicaţie]
6. Ștefănescu, Aristide, Cercetări de suprafaţă privind istoria locuirii omeneşti pe malurile Sabarului şi Ciorogârlei în raza municipiului Bucureşti, Revista Muzeelor și Monumentelor - Muzee, 9-10, București, 1989, 55, 10 [Publicaţie]
7. Sandu Cuculea, Vasilica, Raport de cercetare arheologică preventivă: situl Vârteju - "Cătunul Chirca", Strada Unirii nr. 69, București, 2008 [Document de arhivă]
8. Sandu Cuculea, Vasilica, Raport de cercetare arheologică preventivă: Situl arheologic Vârteju - Cătunul Chirca, strada Unirii nr. 83A, București, 2008 [Document de arhivă]
9. Sandu Cuculea, Vasilica, Raport de cercetare arheolgică preventivă: situl arheologic de la Vârteju - Cătunul Chirca, strada Unirii nr. 103, București, 2009 [Document de arhivă]
10. Sandu Cuculea, Vasilica, Noi descoperiri arheologice în siteul Vârteju, cătunul Chirca, Măgurele, județul Ilfov (așezări din epoca neolitică, Hallstatt, secolele II-I î. Hr., II-III și III d. Hr., secolele IX-X), Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, I, Oscar Print, București, 2015, 173-210, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=64896-noi-descoperiri-arheologice-in-situl-varteju-catunul-chirca-magurele-judetul-ilfov-asezari-din-epoca-neolitica-hallstatt-secolele-ii-i-i-hr-ii-iii-si-iii-d-hr-secolele-ix-x--revista-de-cercetari-arheologice-si-numismatice-rcan--1-i-2015 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll