Biserica este de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroşată, specific bisericilor de lemn din spaţiul românesc, având turla peste pridvor. Edificiul este aşezat pe un soclu de piatră, suplimentat cu cărămidă şi subzidit apoi cu ciment. Soclul susţine temelia din lemn tencuită ulterior, la fel ca restul faţadelor. Pereţii sunt construiţi din bârne de stejar suprapuse şi încheiate în clasicul sistem „coadă de rândunică”. Pentru realizarea ferestrelor a fost traforat lemnul în zonele respective, obţinându-se astfel câte o fereastră pe laturile de sud şi nord, şi una pe latura de est a altarului. În interior sistemul de boltire cuprinde un tavan drept peste pridvorul închis, care susţine turnul-clopotniţă ridicat deasupra sa, o boltă semicilindrică peste pronaos şi naos, iar deasupra altarului un trunchi de con, intersectat cu fâşii curbe. Pereţii interiori au fost căptuşiţi până la înălţimea de 0,80 m cu lambriu din lemn. Peretele despărţitor dintre pronaos şi naos este construit din cărămidă şi prezintă un cadru dreptunghiular pentru acces, încadrat de câte un gol sau „fereastră”, semirotundă în partea superioară. Catapeteasma prezintă uşi împărăteşti încadrate de cele diaconeşti, cu reprezentărilor Sfinţilor Arhangheli. Elevaţia a fost căptuşită la exterior cu un caroiaj din şipci de lemn, prins cu ajutorul cuielor metalice, drept suport şi armătură pentru statul de tencuială aplicat ulterior şi care în prezent este văruit.