Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
54671.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CS-I-s-B-10895 |
|
Nume
|
|
Castrul roman de la Voislova - Gara CFR (Pons Augusti) |
|
Județ
|
|
Caraş-Severin |
|
Unitate administrativă
|
|
Zăvoi |
|
Localitate
|
|
Voislova |
|
Punct
|
|
Gara CFR |
|
Reper
|
|
Situl se află pe valea Bistrei, pe o terasă joasă, abruptă, la sud de drumul naţional, la cca 100 m sud-est de clădirea gării Voislova de pe fosta linie de cale ferată Caransebeş - Bouţari. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Bistra |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
păşune |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare militară |
|
Descriere
|
|
În perioada romană, castrul era situat de-a lungul drumului imperial care venea dinspre Tibiscum şi se îndrepta spre capitala provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Fortificaţia a fost amplasată strategic în apropierea trecătoarei înguste Poarta de Fier a Transilvaniei, care permitea accesul în capitala provinciei şi în interiorul teritoriului provincial. |
|
Observații
|
|
Identificarea castrului cu Pons Augusti se bazează exclusiv pe Tabula Peutingeriana (Segm. VII, 5), o copie medievală a unei hărţi a drumurilor romane. Singurul argument este amplasarea de-a lungul drumului imperial, chiar dacă distanţele până la următoarele opriri identificate nu se potrivesc. Această identificare este încă foarte discutabilă. |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 15.04.2020 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
02.03.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Castru
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al III-lea)
|
romană
|
|
În castru nu s-au realizat săpături arheologice, astfel că descrierea sa se bazează exclusiv pe observaţii la faţa locului. În 1943, în această locaţie a fost descrisă o mică fortificaţie din piatră construită din pietricele şi mortar (36 × 47 m). S-a menţionat şi un val de pământ de dimensiuni similare ataşat fortificaţiei dinspre vest. În 2018, s-a confirmat o dimensiune ceva mai mare (67 × 84 m). Materiale de construcţie ceramice romane şi alte descoperiri arheologice au fost descoperite din abundenţă pe amplasament, unele dintre ele atestând o prezenţă în secolul al III-lea d.Hr., în contrast cu cetatea din apropiere de la Zăvoi. Cea mai importantă descoperire a fost un altar dedicat lui Marte, astăzi pierdut, amenajat de C. Iulius Gallus, unul dintre guvernatorii Daciei.
|
CS-I-m-B-10895.01
|
|
Movilă
|
Necunoscută
|
|
|
Lângă staţia de cale ferată, a fost semnalată o movilă de pământ care ar fi fost cercetată arheologic de către R. Petrovszky.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 143 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., București, 2004, poz. 292-294, p. 771 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Marcu, Felix, Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2020 [Baze de date]
|
|
5.
Voislova - Gara CFR, „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
|
|
6.
Bugilan, Ioan; Medeleț, Florin, Contribuţii la problema şi la repertoriului movilelor de pamânt din Banat, Banatica, 9, Reşiţa, 1987, 180, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=5943-contributii-la-problema-si-la-repertoriului-movilelor-de-pamint-din-banat--banatica--9-1987 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
