Repertoriul Arheologic Naţional

Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre sit

Localizare		Afişează pe harta României *
Cod RAN		139713.57
Nume		Turnul de epocă romană de la Zalău - Pădurea de deasupra izvorului
Județ		Sălaj
Unitate administrativă		Municipiul Zalău
Localitate		Zalău
Reper		La sud-vest de Pârâul Măgurii, în dreapta drumului care face legătura între DN 1F (Zalău – Cluj-Napoca) şi complexul turistic „Cabana Pionierilor”, coboară dinspre creasta muntelui Meseş un piemont, atât spre nord spre Pârâul Măgurii, cât şi spre vest spre DN 1F. Acesta este piemontul pe a cărui pantă, relativ nu prea abruptă, a fost amenajat DN 1F (Zalău – Cluj Napoca). Pe acest piemont împădurit se află amplasată ruina unui turn roman. Locul de amplasare al turnului se află la circa 300 m est de şosea, la circa 200 m vest - sud-vest de drumul spre „Cabana Pionierilor” şi la circa 300 m sud de intersecţia drumului spre „Cabana Pionierilor” cu şoseaua Zalău – Cluj Napoca, pe marginea unei ravene naturale cu malurile foarte abrupte. Ravena, precum şi altele aflate în apropiere, brăzdează pantele acestui piemont, având o direcţie spre nord - nord-vest. Multe dintre aceste ravene sunt traseele vechilor drumuri pe care se transporta piatra dintr-o carieră aflată la circa 80-100 m mai în susul pantei.
Forma de relief		munte
Utilizare teren		pădure
Categorie		locuire
Tip		sistem defensiv
Descriere		Ruina apare ca o movilă circulară de piatră cu diametrul relativ mic de circa 15 m, care se observă pe teren, movilă amplasată la dreapta cărării, care pe malul estic al ravenei mari coboară spre liziera pădurii spre intersecţia drumului forestier (spre Cabana Pionierilor) cu şoseaua Zalău – Cluj Napoca. Nu se sesizează foarte clar urma şanţului. Ruina (movila de piatră) nu prezintă o adâncitură în mijlocul său. Nu s-au descoperit materiale arheologice, dar poziţia acestei „movile circulare mamelonare de piatră”, la circa 20 - 25 m în spatele ravenei de mai micăadâncime (care ar putea reprezenta urma „zidului provinciei scos”, situaţie de amplasare identică ca la turnurile de pe „Făjişte” de la Mirşid) poate sugera că aceeaşi situaţie arheologică este prezentă şi în cazul de faţă. Cercetările de suprafaţă în zona acestui turn şi a traseului eventualei urme a „zidului provinciei scos”, par să-i indice acestuia o direcţie spre vest, sud-vest spre şoseaua spre Cluj Napoca, cu un punct de „trecere” a acestui eventual zid pe celălalt piemont, de dincolo de şosea, prin zona parcării amenajată pe DN 1F, lângă izvorul din stâncă. Spre est, aproape liniar şi perpendicular, traseul ravenei mai puţin adânci (posibil „zid al provinciei scos”) coboară în unghi de 90 de grade direct pe firul pârâului Măgurii. Poate acest zid reprezintă „clausura” care ar avea menirea de a bloca accesul spre creastă, pe firul văii pârâului Măgurii. Cercetările viitoare de teren şi săpăturile arheologice vor aduce date noi, care să ateste că linia de turnuri romane de la poalele muntelui Meseş reprezintă de fapt contactul direct cu populaţiile autohtone, o realitate care cere existenţa în faţa acestor turnuri foarte expuse a unui obstacol artificial, care nu poate fi reprezentat decât de un „zid de apărare”, puternic şi strategic amplasat în faţa liniei de turnuri de la poalele Meseşului, element de apărare construit din piatră care să blocheze accesul spre creastă şi în acelaşi timp să-i impresioneze pe „barbari”. Suprafaţa circulară cu raza de 8 m reprezintă suprafaţa sitului arheologic a acestui turn roman.
Observații		Urmele exploatării de piatră (carieră de suprafaţă) se observă foarte clar în pădure. Pare să fie o carieră ce ar putea aparţine perioadei moderne (exploatarea pietrei pentru fundaţiile clădirilor din oraşul Zalău), dar la fel de bine o parte ar putea fi o carieră de epocă romană, de unde s-a extras piatră pentru construcţia turnului identificat, sau pentru construcţia unui eventual „zid de apărare al provinciei”, precum cel identificat în zona satului Mirşid „Făjişte” sau „Poguior” şi la Ortelec „Poarta Meseşană” sau la poalele dealului „Măguriţa”. O altă posibilitate este că de aici s-a exploatat piatra pentru construcţia unei „clausurae” care să blocheze accesul spre creastă (spre provincia Dacia), pe firul relativ larg şi extrem de accesibil pentru urcat al „Pârâului Măgurii” („clausură” care trebuie descoperită). Ruinele turnului apar amplasate la intersecţia unei astfel de ravene de adâncime mai mică, care de la marginea ravenei mari descrise mai sus are un traseu direct spre est, nord-est spre drumul de legătură spre „cabana Pionierilor”, cu un duct perpendicular pe Valea Măgurii”.
Suprafața sitului		8 m
Data ultimei modificări a fişei		27.09.2023

Componente în cadrul sitului

Categorie/ Tip	Epoca (Datare)	Cultura/ Faza culturală	Atestare documentară	Descriere/ Observații	Cod LMI
Turn	Epocă romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)

Bibliografie

1. Muscă, Elena; Matei, V. Alexandru; Bejinariu, Ioan; Băcueț-Crișan, Dan; Băcueț-Crișan, Sanda, Actualizare Pug Municipiul Zalău, Studiu istoric, 2006-2009, 46-47 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)