Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului sau Uspenia a fost ridicată la 1552 de către doamna Elena Rareş, soţia principelui Petru Rareş. Arhitectura bisericii este influenzata de ctitoria de la Popăuţi a lui Ştefan cel Mare. Biserica este formată din pronaos, naos şi altar cu pastoforii. Turla cu 12 laturi este ridicată deasupra naosului. Biserica a fost reparată de domnitorul Mihail Racoviţă între 1724-1725, dar stadiul cercetării nu permite constata rea unor transformări introduse. Biserica veche ilustrează decorul policrom specific arhitecturii moldoveneşti din prima jumătate a sec. XVI.

Intervenţia de la 1819, consemnată cu inscripţie a dat biserici aspectul de azi. Pe latura de vest a fost adăugat un turn clopotniţă în stil clasicist. Corpul bisericii a fost unit cu clopotniţa prin ridicarea zidăriei triconcului la nivelul unei cornişe generale susţinută de console. Înfăţişarea actuală ilustrează clasicismul începutului de veac XIX..

Apariţia turnului-clopotniţă pe latura de vest a bisericii la începutul sec. XIX, este rezultatul influenţei apusene din Transilvania unde apare turnul- clopotniţă şi se generalizează la bisericile de zid începând cu sec. XVIII.Tot în secolul XVIII se adaugă învelitoarea turlei naosului cu forme baroce elegante. Turnul va fi reparat în 1815 şi 1864, când i se adaugă un decor romantic cu reflexe romantice clasiciste. Tot acum cornişei bisericii i se adaugă arcaturi de factură gotică.

Biserica nouă este rezultatul restaurării făcute de Nicolae Ghika-Budeşti în 1911, care din păcate nu a respectat vechea structură a monumentului, drept urmare zidăria triconcului a fost coborâtă cu 2 m, faţadele au fost îmbrăcate cu placaj de piatră şi cărămidă aparentă, zidită cu ciment, ceea ce adus la transformarea poligonului exterior al turlei în cilindru. Învelitoarea barocă a turlei a fost înlocuită cu una piramidală, iar clopotnţa de sec. XVIII a fost înlocuită cu una asemănătoarea clopotniţei de la biserica Popăuţi (BT).