Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   101779.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   IF-I-s-A-15161
Name   Situl arheologic de la Căldăraru - Mânăstirea Iezărul
County   Ilfov
Commune   Cernica
City/Town/Village   Căldăraru
Place   Mânăstirea Iezărul
Place, other names   Vorniceasca; sat Mărăcineni
Landmark   Situl arheologic se găseşte la cca. 500 m nord de localitatea Căldăraru, pe un promontoriu pe malul vestic al lacului Cernica având la est de pădurea Căldăraru.
Hydrographic landmark - name   Cernica
Hydrographic landmark - type   lac
Geomorphology   câmpie
Land utility   păşune
Site Class   locuire; descoperire funerară; structură de cult
Site Type   aşezare; necropolă; mănăstire
Description   Situl a fost investigat în anii 1960, iniţial cu obiectivul cercetării ruinelor schitului Iezărul. S-au descoperit cu această ocazie două aşezări şi o mare necropolă din epoca neolitică, datând din mileniul IV a. Chr., o aşezare a epocii bronzului din mileniul II a. Chr. şi mai multe complexe de locuire medievală.
Human risk   Afectare parţială: 3 / 20.02.2020
Last record update   29.02.2024
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Aşezare  Neolitic timpuriu Dudeşti / Cernica  

S-au descoperit mai multe locuinţe de tip bordei şi urmele unei construcţii de suprafaţă. Fragmentele ceramice descoperite pot fi grupate în trei categorii - ceramică grosolană din lut amestecat cu pleavă, cereamică lucrată mai îngrijit, din lut amestecat cu nisip, bine frămîntat şi adesea cu pleavă şi bine arsă (pereţii vaselor din această categorie au fost ornamentaţi cn motive variate între care predomină benzile meandrice umplute cu haşuri sau cu o reţea de linii spiralice executate prin incizie). A treia categorie o reprezintă ceramica din lut fin, având suprafaţa cu luciu metalic decorată cu pliseuri.

IF-I-m-B-15161.10 
Aşezare  Neolitic mijlociu (Mil. IV a. Chr.) Boian / Bolintineanu; Giuleşti  

Din aşezarea aparţinând culturii Boian I au fost cercetate 65 de gropi, fie de bordeie, fie de provizii, şi doar trei din faza Boian II. Aşezarea Boian a depăşit ca întindere aşezarea culturii Dudeşti. Ceramica identificată poate fi împărţită tot în trei categorii: grosolană, din lut cu pleavă, având uneori suprafaţa ornamentată cu benzi în relief, alveolate cu adâncituri sau cu proeminenţe, executate destul de neglijent; 2. lucrată într-o tehnică mai îngrijită, din lut amestecat cu nisip sau cu pleavă, având suprafaţa bine netezită de culoare neagră-cenuşie sau galben-cenuşie ornamentată cu motive meandrice compuse din linii incizate de-a lungul cărora se află pe o parte sau pe ambele părţi şiruri de crestături fine sau de mici triunghiuri adîncite, care au fost încrustate cu materie albă; 3. lucrată din lut amestecat cu nisip fin şi suprafaţa ornamentată cu pliseuri dispuse orizontal, oblic sau în zig-zag.

IF-I-m-B-15161.09 
Necropolă  Neolitic mijlociu Boian / Bolintineanu; Giuleşti  

Necropola cercetată se întindea pe o suprafaţă de 12000 mp, fiind descoperite 379 morminte. Este una dintre cele mai mari necropole neolitice cercetate din Europa. Dispunerea spaţială sugerează existenţa a două grupări, una nordică şi alta sudică, separare explicabilă prin posibila existenţă a două grupuri sau clanuri.
Mormintele erau exclusiv de inhumaţie, majoritatea scheletelor fiind depuse în poziţia culcat pe spate, cu câteva excepţii aşezate în poziţia chircit.
Inventarul era compus din vase depuse lângă cap, bazin sau femur, toporaşe-dăltiţe, unelte din silex, instrumente din os, podoabe din os.

IF-I-m-B-15161.08 
Aşezare  Epoca bronzului Glina şi Tei / III  

Au fost descoperite vestigii de locuire, mai limitate, ale culturii numite Glina III şi mai numeroase ale culturii Tei.

IF-I-m-B-15161.07 
Aşezare  La Tène (sec. IV-III a. Chr.) getică  

Au fost descoperite două semibordeie şi câteva gropi menajere, indicând probabil o locuire sezonieră. Materialul arheologic descoperit constă numai din ceramică şi a fost găsit în cele două semibordeie, în gropi şi mai rar în strat. Ceramica se împarte în trei categorii: ceramica lucrată cu mâna, lucrată cu roata şi de import.

IF-I-m-B-15161.06 
Aşezare  Epoca romană şi post-romană (Sec. II-III p. Chr.)       IF-I-m-B-15161.05 
Aşezare  Epoca migraţiilor (Sec. V-VI p. Chr.) neprecizată  

S-au găsit vestigii nu prea numeroase arătând o locuire vremelnică din această perioadă.

IF-I-m-B-15161.04 
Aşezare  Epoca medievală (Sec. XVI-XVIII)    

În apropierea aşezământului monahal s-au descoperit vestigii ale aşezării medievale identificată cu vechiul sat Mărăcineni, întemeiat în a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Din aşezare s-au descoperit 32 de complexe închise - 22 locuinţe parţial adâncite în pământ, 2 bordeie, o locuinţă de suprafaţă, 7 gropi menajere. Unele locuinţe prezintă groapa rectangulară, parţial adâncită în pământul castaniu. S-au descoperit şi ateliere cu cuptoare care au fost folosite pentru a lucra şi repara instrumente de metal.

IF-I-m-B-15161.02 
Necropolă de inhumaţie  Epoca medievală (Sec. XVI-XVIII)    

În interiorul bisericii şi în exteriorul ei au fost descoperite şi cercetate zeci de morminte. Descoperirea obiectelor de podoabă precum şi a unor morminte de prunci şi de copii mici, constituie o dovadă că cimitirul din jurul bisericii Iezărul a fost în cea mai mare parte format prin înmormântările locuitorilor din satul Mărăcineni şi din satele vecine.

IF-I-m-B-15161.03 
Mănăstire  Epoca medievală (Sec. XVI-XVIII)   3 octombrie 1615 

Fosta mănăstire (schit) Iezerul, cunoscută şi sub toponimul Vorniceasca, a fost ridicată în apropierea mănăstirii Cernica de vorniceasa Chiajna, soţia vornicului Cernica Ştirbei, cam în aceeaşi vreme în care soţul ei ctitorea mănăstirea ce-i poartă numele. Ruinat cu timpul, schitul a fost cercetat arheologic între anii 1960-1974, descoperindu-se o construcţie în forma unei nave cu pronaos, naos, şi altar, cu o singură absidă la altar şi cu un zid despărţitor între naos şi pronaos
Într-una din cripte au fost găsite osemintele Doamnei Chiajna, autentificată după inelul ce-l purta. Au fost descoperite de asemenea fundaţiile unei construcţii care a fost folosită pentru a adăposti chilii şi ale clopotniţei.

Locul schitului este marcat azi la suprafaţă de o cruce de piatră.

IF-I-m-B-15161.01 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 1960-1967

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti * *
Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti CANTACUZINO Gheoghe

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1580, poz.139 [Ordin MCC] (site record source)
3. Iosipescu, Raluca, Studiu istoric de fundamentare P.U.G., Comuna Cernica, Județ Ilfov, 2011 [Fişă de sit]
4. Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I - Ţara Românească, 1970 [Publicaţie]
5. Cantacuzino, Gheorghe, Unele probleme istorice privind aşezările medievale de la Cernica, Studii şi cercetări de istorie veche (SCIV), XIV, II, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119158-unele-probleme-istorice-privind-asezarile-medievale-muntene-in-lumina-cercetarilor-arheologice-de-la-cernica--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--2-xiv-1963 [Publicaţie]
6. Turcu, Mioara, Itinerare arheologice în Muntenia, București, 1985 [Publicaţie]
7. Moscalu, Emil, Locuirea getică de la Cernica, Studii și cercetări de istorie veche (SCIV), XXIV, 2, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 19873, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119359-locuirea-getica-de-la-cernica--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--2-24-1973 [Publicaţie]
8. Cantacuzino, Gheorghe, Necropola preistorică de la Cernica şi locul ei în Neoliticul românesc şi european (în lumina ultimelor descoperiri arheologice), Studii și cercetări de istorie veche (SCIV), 18, 3, 1967, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=117137-necropola-preistorica-de-la-cernica-si-locul-ei-in-neoliticul-romanesc-si-european-in-lumina-ultimelor-descoperiri-arheologice--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--3-18-1967 [Publicaţie]
9. Cantacuzino, Gheorghe; Morintz, Sebastian, Descoperirile arheologice de la Cernica şi importanţa lor pentru cunoaşterea vechilor culturi din ţara noastră, Bucureşti - Materiale de Istorie şi Muzeografie, VI, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1968, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=31501-descoperirile-arheologice-de-la-cernica-si-importanta-lor-pentru-cunoasterea-vechilor-culturi-din-tara-noastra--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie-bucuresti-mim--vi-1968 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll