Aşezarea fortificată de tip dava, iniţial identificată ipotetic cu Singidava menţionată de Ptolemeu, are două nivele de locuire, unul din sec. III-II a. Chr., iar al doilea din sec. I a. Chr. - I p. Chr. S-au dezvelit locuinţe de suprafaţă ori adâncite şi numeroase gropi, recoltându-se un bogat şi variat material arheologic constând în ceramică, unelte, podoabe etc. Fortificaţiile constau în valuri de pământ şi un zid de piatră folosind ca liant lutul.

În anul 2019, la cca 2200 m vest de cetate, pe valea Dăii, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara, a fost descoperit un vas din calcar de mari dimensiuni (cca 95 cm înălţime, 60 cm lăţime), cu o secţiune patrulateră în plan orizontal, asociat unor fragmente ceramice de factură dacică. Ar putea fi luată în considerare existenţa unei alte aşezări dacice în acest punct, parte din hinterlandul cetăţii de pe Dealul Cetăţii.

Pe panta de SV a dealului s-au descoperit patru tumuli ce acopereau morminte dacice de incineraţie din sec. I a. Chr. Tumulul II este un bogat mormânt princiar cu arderea pe loc şi car. S-au descoperit oasele calcinate ale unui războinic şi a trei cai, un coif de fier, o armură de zale din fier, sabie lungă, un pumnal (sica), lance, podoabe de argint şi aur, numeroase piese de bronz şi fier de la car, o situlă de bronz şi o fructieră de lut.

Cercetările arheologice au relevat că în acest loc a existat o aşezare din epoca bronzului a culturii Wietenberg, distrusă cu ocazia construirii cetăţii dacice.