Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
57555.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
CJ-I-s-A-07027 |
|
Name
|
|
Situl arheologic de la Dăbâca - Dealul Cetăţii |
|
County
|
|
Cluj |
|
Commune
|
|
Dăbâca |
|
City/Town/Village
|
|
Dăbâca |
|
Place
|
|
Dealul Cetăţii; Cetate |
|
Place, other names
|
|
Pe şanţ; Cetate |
|
Landmark
|
|
Situl se află în partea de vest şi deasupra satului actual, pe un pinten de deal de formă triunghiulară. |
|
Geomorphology
|
|
pinten de deal |
|
Site Class
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Site Type
|
|
aşezare; necropolă |
|
State of preservation
|
|
medie / 01.01.2006 |
|
Natural hazards
|
|
Cutremur: 3 / 01.01.2006; Inundaţii: 3 / 01.01.2006 |
|
Ownership
|
|
Public |
|
Last record update
|
|
19.05.2015
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes/ Location within the site
|
LMI Code
|
|
Aşezare
|
Eneolitic
|
Tiszapolgár
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală
(sec. XII - XIV d.Hr.)
|
|
|
|
|
|
Necropolă
|
Epoca medievală timpurie
(sec. XI - XII d.Hr.)
|
|
|
|
|
|
Aşezare fortificată
|
Epoca medievală timpurie
(sec. XI - XII d.Hr.)
|
|
|
Aşezare fortificată cu zid de incintă din piatră.
|
CJ-I-m-A-07027.03
|
|
Biserică
|
Epoca medievală timpurie
(sec. XI - XII d.Hr.)
|
|
|
|
CJ-I-m-A-07027.04
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
(sec. IX - X
sec. IX-X)
|
|
|
Fortificaţiei Dăbâca I îi corespunde o aşezare cu diametrul de 600m, apărată înspre NV de un val de pământ. Au fost cercetate 20 de locuinţe cu material arheologic bogat: cermaică smălţuită bizantină şi pinteni carolingieni.
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală timpurie
(sec. IX-X)
|
|
|
Fortificaţia Dăbâca I este fromată dintr-un val de pământ, lat de 5-6m, păstrat pe o înălţime de 1,5m, având iniţial o palisadă pe creastă şi un şanţ, în faţă, lat de 2m şi adânc de 1,5m. În spatele palisadei a fost construită o platformă de pământ. Cetatea a fost distrusă la sf. de sec. X, încep. de sec. XI, prin incedierea gardului de stâlpi de lemn. Aceasta a fost refăcută la scurt timp după aceea, dar fără refacerea platformei de luptă.
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală timpurie
(sec. XI)
|
|
|
Refacere cetăţii în sec. XI a dus la fortificaţia Dăbâca II – remarcată prin supraînălţarea valului şi adâncirea şanţului precum şi construirea a două palisade complexe corespunzând celor două incinte.
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală timpurie
(sf. sec. XI - înc. sec XII)
|
|
|
În a treia fază de construcţie a fost ridicată o nouă fortificaţie ce înconjura cele două incinte şi era alcătuită dintr-un schelet de bârne groase de lemn aşezate orizontal, vertical şi transversal. Şanţul de apărare măsura 25m lăţime şi 3m înălţime. Intrările de pe laturile de NE şi SV ale fortificaţiei erau flancate de turnuri de lemn. Conform ştirii din cronica pictată de la Viena, în jurul anului 1068, Dăbâca III primeşte atributul de URBS, datorită amploarei lucrărilor de fortificare.
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală timpurie
(sf. sec. XII - sec. XIII)
|
|
|
La sf. sec. al XII-lea cetatea devine sediul comitatului şi este refăcută, construindu-se peste valul incintei III o primă curtină de piatră, având două porţi flancate de turnuri rectangulare, iar mai târziu, pe la încep.sec. XIII a fost ridicată curtina de piatră peste valurile incintelor I şi II, având de asemenea două porţi pe locul celor de lemn. Zidurile, destul de solide, au feţele costruite din piatră fasonată legată cu mortar hidraulic şi emplecton din aşchii de piatră. În a doua jumătate a sec. XIII a fost construit în interiorul incintei III, un donjon cu un plan rectangular, cu laturile de 10x11 m şi cu grosimea zidurilor de 2.2m.
|
|
|
Bibliography
|
|
1.
Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 357 [Publicaţie] (site record source)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. I, București, 2004, 834-835, 252, 255-259 [Ordin MCC] (site record source)
|
|
3.
Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului Cluj, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 174-178 [Repertoriu] (site record source)
|
|
4.
Țiplic, Ioan Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, secolele X-XIV, Militară, București, 2006 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|