Au fost săpate două secţiuni, după cum urmează: S1, trasată în prelungirea axului altarului, cu dimensiunile de 2 x 5 m, şi S2, trasată în prelungirea axului absidelor, la S de biserică, cu dimensiunile de 1 x 3 m. În S1 stratigrafia, înregistrată pe profilul de sud, a fost următoare: - între 0 şi -0,10 m strat vegetal; - între 0,10-0,20 m un strat de dărâmături, alcătuit din fragmente de cărămizi şi resturi de mortar; - 0,20-0,26 m un strat de pământ galben deschis; - 0,26-0,96 m un strat de pământ galben închis la limita inferioară a căruia a fost atins pământul viu; În urma săpăturii a putut fi stabilit faptul că fundaţia acestei biserici nu a fost construită pe sistemul şanţului umplut cu mortar şi bolovani de râu şi continuată mai sus de zidul din cărămizi. De la nivelul de construcţie, identificat între -0,10-0,20 m, fundaţia se adânceşte cu 0,70 m, respectiv cu 11 rânduri de cărămizi. Acest sistem precar de fundare a pereţilor bisericii este probabil cauza apariţiei numeroaselor fisuri din bolta acesteia. În S2 a putut fi observată aproximativ aceeaşi situaţie stratigrafică. Singura excepţie o constituie faptul că ultimele trei rânduri de cărămidă, cele inferioare, sunt uşor ieşite în afara paramentului. Nu a fost observat în profilul secţiunii nici un şanţ ulterior etapei iniţiale de construcţie astfel încăt această situaţie să fie considerată ca probând amintita în pisanie subzidire din timpul preotului Savian Bunescu. În S1 la 2,10 m de peretele bisericii a fost descoperit, la ad. de -0,25 m, bolta de cărămizi a unui mormânt (M1). Între cărămizile aşezate în sistemul asemănător unei bolţi era lăsat un loc liber, de cca. 0,36 m L şi 0,25 m l, pentru amplasarea soclului ce urma să stabilizeze crucea. Trebuie amintit că aproximativ în acel loc, ieşind chiar uşor la suprafaţă, au fost descoperite două fragmente masive ale unui astfel de soclu, ale căror dimensiuni corespundeau spaţiului lăsat liber la capătul M1. Bolta de la capătul mormântului se înălţa cu cca. 0,20-0,25 m faţă de nivelul restului construcţiei, aflat la o ad. de cca. -0,45 m faţă de nivelul solului. Fundul mormântului, aşa cum s-a observat cel mai bine în profilul intermediar, se adâncea până la -1,20 m faţă de nivelul solului. Lungimea totală a M1 este de 2,21 m, iar lăţimea sa merge de la 1 m, măsurată la baza capătului de V, la 1,20 m, măsurată la nivelul bolţii, tot la capătul de V. Adâncimea mormântului în interior era de cca. -0,80 m. Între stratul de dărâmături şi nivelul construcţiei mormântului a fost descoperită o ceaşcă de lut ars, lucrată la roată, smălţuită şi pictată cu buline verzi. Sistemul de construcţie al mormântului a putut fi studiat atât prin surprinderea sa în planul săpăturii cât şi în profilul de S al secţiunii dar şi în profilul intermediar, orientat N-S, amplasat la 2,10 m de zidul bisericii. În interiorul mormântului M1 , aproape de fundul său, la cca. 10 cm de acesta, a fost descoperită o bucată de lemn cu o L de cca. 0,70 m, acoperită pe alocuri cu bucaţi putrezite de pânză. Pe fundul mormântului, aproape pe întreaga sa suprafaţă au fost descoperite mari fragmente de lemn, pe care le considerăm ca făcând parte din coşciugul celui decedat. Scheletul acestuia nu a fost însă descoperit. Singurele resturi osteologice au fost câteva falange. Mormântul prezenta unele deranjamente, uşor observabile în profilul de S al secţiunii. Toate aceste lucruri ne fac să luam în considerare posibilitatea unei exumări a celui decedat, la o dată neprecizată. Cu excepţia unei cantităţi impresionante de cuie şi piroane din fier, în greutate totală de cca. 1,6 kg, provenite mai curând de la cofrajul de lemn al construcţiei decât de la coşciugul celui decedat, nu au fost descoperite alte obiecte în mormântul M1. În profilul intermediar amintit mai devreme a fost observată groapa unui alt mormânt (M2), amenajat în groapă simplă, aflat la o distanţă de cca. 0,30 m N de M1, probabil mai vechi decât acesta. Din acest mormânt a fost recoltat un pieptene din os. Nu există indicii cronologice clare pentru încadrarea exactă a celor două morminte. Crucile acestora lipsesc iar în interior nu au fost descoperite obiecte cu relevanţă cronologică. Din punct de vedere stratigrafic M1 este suprapus de nivelul de dărâmătură aflat sub trotuarul care actualmente înconjoară biserica. Pe de altă parte tipul de cărămidă folosit la construcţia mormântului M1 este acelaşi uzitat şi la construcţia fundaţiei bisericii. M1 nu a fost demontat întrucât Parohia Drăgănescu şi-a manifestat dorinţa conservării sale şi a unei eventuale restaurări.