Biserică
|
Epoca medievală
(secolele al XV-lea-al XVI-lea)
|
|
|
Cercetările au stabilit existenţa unei biserici - sală având o lungime totală de cca. 15,5 m, al cărui ax longitudinal are o abatere de 10° de la axul E - V. Zidurile s-au păstrat având o înălţime de 0,60 m pe latura vestică, iar pe cea estică o înălţime de 1,80 m. Naosul bisericii are o lungime de 8,5, respectiv o lăţime de cca. 5 m. Zidurile groase de 1 m au fost acoperite în interior de o zugrăveală de culoare galben pal, decorată în unele locuri cu dungi roşii şi albe. La 4,5 m de latura vestică a fost dezvelită uşa sudică a bisericii, lată de 1,28 m. Din ansamblul uşii se mai păstrează doar pragul, cu dimensiunile de 1,85 x 0,29 x 0,39 m realizat dintr-un singur bloc de andezit, restul ancadramentelor fiind scoase încă din vechime. Absida poligonală având o lungime de 4,2, respectiv o lăţime de 4 m, are o abatere de 7° spre nord faţă de axul naosului. La legătura cu naosul, cât şi în fiecare colţ se găsesc contraforţi având o lungime de 1,10-1,20 şi lăţimea de 0,80 m care, al căror zidărie formează corp comun cu cel al absidei. Absida a fost boltită, fapt indicat atât de prezenţa contraforţilor, cât şi de elementele de boltă descoperite în poziţie secundară, în dărâmătură. Fragmentele de tencuială care se aflau pe nivelul de călcare indică faptul că absida avea o zugrăveală asemănătore cu cea a naosului. Sacristia de formă pătrată are dimensiunile de 2,80 x 4 m, măsurat în exterior. Zidurile groase de 0,80 - 0,90 m formează corp comun cu absida. Zugrăveala ei seamănă în general cu cel al naosului, cu diferenţa că aici au fost descoperite şi fragmente purtând urme de dungi de culoare albastră. În mortarul din colţul nord-estic a fost descoperit un fragment din peretele unei oale lucrate la roata rapidă, având un aspect zgrunţuros, datând în linii mari din secolele XIV-XV. Pe latura vestică a sacristiei se afla un osuariu de formă trapezoidală, având dimensiunile de 2,90 x 3,00 x 2,20 x 3,10 m şi ziduri groase de 0,70 m. Această încăpere este o adăugire ulterioară, lucru evidenţiat de faptul că zidurile sale ridicate cu o tehnică mai grosolană nu se leagă nici de naos, nici de sacristie.
Materialul arheologic descoperit este relativ sărăcăcios, constând în primul rând din elemente de construcţie fragmentare: ancadramente de uşă şi de fereastră, elemente de boltă, toate de factură gotică; fragmente de tencuială purtând urme de zugrăveală. Materialul ceramic constă din câteva fragmente ceramice atipice descoperite în general pe suprafaţa nivelului de călcare medieval cât şi în mortar. Trebuie semnalat descoperirea a două cahle fragmentare, una de tip oală, cu gura pătrată şi cealaltă plată cu reprezentări antropomorfe de factură gotică, ambele încadrându-se în secolele XV-XVI. |
CV-II-m-A-13214.01
|
capelă
|
Epoca medievală
(sec. XIII)
|
|
|
|
|