Situl este reprezentat de o aşezare fortificată amplasată în extremitatea de S-V a punctului La Curmătură, care face parte din rama nord-vestică a dealului Plopişte. Aşezarea preistorică a fost realizată la extremitatea unui platou care se înalţă cu aproximativ 67m faţă de terasa inferioară a părăului Verdele aflat la 383m vest. Extremitatea platoului a fost desprinsă în vechime prin practicarea unui şanţ de apărare ale cărui urme se observă pe latura de est şi de sud a aşezării. Şanţul de apărare de pe latura estică a fost grav afectat de alunecările de teren din vechime, precum şi de amenajarea unui drum agricol. Astfel, în profilul realizat cu mijloace mecanice pentru amenajarea drumului, poate fi observată partea inferioară a şanţului de apărare. Panta vestică are înclinarea maximă situată între 17%-24% iar cea nordică are înclinarea maximă cuprinsă între 13% şi 17%. Vizibilitatea foarte bună este observabilă spre N, V, E şi S-E. De pe suprafaţa sitului au fost culese fragmente de olărie Cucuteni (fază neprecizată), fragmente de lipitură de la amenajări casnice, obiecte din piatră (lustruitoare, fragmente de râşniţe).
În partea de est şi de sud a aşezării fortificate au fost identificate alte două zone cu concentraţii de material arheologic specific acestei perioade.

Pe suprafaţa delimitată au fost identificate, în special în august 2024, fragmente de olărie care corepund caracteristiclor materialităţii specifice perioadei mijlocii a Epocii bronzului de la răsărit de Carpaţi, grupul ceramic Costişa.

Intervenţiile antropice succesive realizate în zona Dealului Plopişte duc la dispariţia treptată a nivelului de locuire din Epoca bronzului