Cele 104 morminte de inhumaţie descoperite pe situl arheologic de la Histria „Bent” se eşalonează din secolul al VI-lea până în secolul I a. Chr.: 56 de morminte în gropi, iar pentru copii în amfore aparţin primei faze (secolul al VI-lea-prima jumătate a secolului al III-lea), iar dintre acestea 36 prezintă inventar funerar (vase de ulei, vase de băut, căni, farfurii de peşte, opaiţe etc.) .
Necropola de la Histria „Bent” prezintă morminte mai degrabă sărace în secolul al V-lea a. Chr., în vreme ce orizontul de inhumaţii databile în secolul al IV-lea a. Chr. şi prima jumătate a secolului al III-lea a. Chr. scoate în evidenţă câteva modificări în structura inventarului: apariţia obiectelor de podoabă, prezenţa mai pronunţată a unguientariilor faţă de lekythoi caracteristici pentru fazele mai vechi şi apariţia obiceiului de a depune monede, ceea ce constituie un argument suplimentar pentru caracterul grecesc al cimitirului de la Histria Bent.
Epocii elenistice îi corespunde cea de-a doua fază a necropolei de la Histria „Bent” (mijlocul secolului al III-lea-secolul I a. Chr.), reprezentată prin 29 de morminte mai sărace decât cele din epocile anterioare. Sărăcirea comunităţii rurale căreia îi corespunde necropola reprezintă un fenomen concordant cu informaţiile epigrafice referitoare la insecuritatea teritoriului în perioada elenistică şi cu observaţia că, exceptând situl de la Nuntaşi II, celelalte aşezări rurale din teritoriu îşi încetează existenţa pe la mijlocul secolului al III-lea a. Chr.