Biserica mare a mănăstirii cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir are un plan trilobat, derivat din tipul Curtea de Argeş, cu pronaos supralărgit, cu doi stâlpi centrali. A fost ctitorită de Matei Basarab, ridicată în 1638. A suferit numeroase refaceri şi modificări de-a lungul vremii (1787, 1820, 1908-1915, 1955-1964).

Biserica „Sf. Ioan Evanghelistul" se află în cimitirul mânăstirii, la nord de incinta nordică a Cetăţii, fiind ridicată în secolul al XVIII-lea şi reconstruită în 1817, după distrugerile cauzate de cutremurul din 1802.

Pinacoteca - Casa mitropolitului Ghenadie Petrescu este o construcţie din prima jumătate a sec. XIX, posibil pe locul unei clădiri mai vechi, refăcută în 1859-1862 în urma distrugerilor cauzate de un incendiu. A fost locuită de mitropolitul Ghenadie Petrescu (1836-1918) care şi-a petrecut aici ultimii ani ai vieţii, refăcând clădirile mânăstirii.

Pe locul unei biserici de lemn ridicată la sfârşitul secolului al XVIII de egumenul Gheorghe, biserica „Sf. Varvara" şi "Duminica Tuturor Sfinţilor"- Cocioc a fost construită din zid în 1825 de fraţii Nicolae şi Ion Bâţcoveanu, logofeţi la Mitropolie. Se află în locul Cocioc, la sud-vest de incinta fortificată, pe malul micului golf creat aici de un meandru al Lacului Căldăruşani.

Cercetarea arheologică preventivă din 2022 a dus la descoperirea unor fragmente ceramice atribuite epocii bronzului -- cultura Tei în zona Bisericii din cimitir (Sf. Ioan Evanghelistul) şi cultura Glina în Biserica „Sf. Dimitrie”.

Mai multe morminte în criptă au fost identificate cu ocazia cercetărilor preventive din 2022 în zona pronaosului bisericii Sf. Dimitrie. Resturi osteologice umane au fost găsite şi în biserica din cimitir, în interiorul criptei, cel mai probabil reînhumate.