Pe suprafaţa cercetată, care însumează aproape 2,4 ha au fost descoperite 802 complexe, dintre care 737 au fost determinate ca fiind antropice. Este vorba despre resturile unor construcţii, gropi cu diverse destinaţii, zone de aprovizionare cu lut, instalaţii de foc şi morminte. Cea mai mare parte a complexelor arheologice aparţin perioadei Bronzului Târziu. . Cea mai veche etapă de locuire umană aparţine grupului cultural Balta Sărată.
Analiza preliminară a materialului ceramic de tip Balta Sărată descoperit în această aşezare sugerează o etapă târzie din evoluţia acestui grup, probabil etapa Balta Sărată IIIb – IV. Studierea lotului de materiale Balta Sărată provenite din acest sit şi din alte două cercetate pe acest lot al autostrăzii, totodată şi publicarea siturulor cercetate anterior la Traian Vuia şi Păru vor permite definirea mai coerentă a evoluţiei târzii a acestui grup

Două complexe cu caracter funerar, ambele aparţinând culturii Balta Sărată, au fost identificate în suprafaţa investigată. Ambele sunt morminte de incineraţie în urnă şi au apărut spre limita estică a zonei cercetate.

Cronologic, culturii Balta Sărată, îi urmează complexe cu ceramică care-şi află numeroase analogii în descoperirile de tip Susani, manifestare culturală cunoscută mai ales prin descoperirile cu un caracter special din tumulii cercetaţi în localitatea eponimă, aflată la circa 20 km în aval, pe cursul Begăi.

Au fost cercetate câteva complexe (gropi) ce aveau în inventar ceramică caracteristică primei epoci a fierului, cu forme, decor, ardere şi culoare similare din multe puncte de vedere descoperirilor de tip Gáva II din Transilvania.

Doar două complexe atestă prin inventarul ceramic o locuire sporadică, cel puţin în partea cercetată a sitului, din perioada Látene.