Conform fişei de sit realizată de către George Nuţu, în anul 2022, cercetările de teren nu au condus la reperaraea unor urme de exploatare antică a zăcământului metalifer de la Altân Tepe. Schimbările peisajului antic în această zonă sunt dramatice şi explică „ştergerea” oricăror urme de exploatare metaliferă în regiune.
Totuşi, în literatura arheologică apar unele menţiuni ale exploatării curpului şi fierului din aflorimentele de suprafaţă. Emanoil Zah preia informaţiile oferite de cercetările lui Radu Pascu, conform căruia, în anul 1904 la suprafaţa solului se observa o „pălărie de fier impresionantă prin dimensiuni, presărată cu hematit, uneori cu un volum de peste 4 m3. Conţinutul pentru minereul de suprafaţă cuprins între 54-60% ofereau condiţii propice pentru o exploatare antică a acestui zăcământ. Pe de altă parte, cuprul de la Altân Tepe a fost asociat cu apariţia semnelor premonetare descoperite în zona de nord a Dobrogei.

Exploatarea minieră este modernă fiind începută după anul 1897 în urma studiului ing. Radu Pascu care a descoperit zăcământul de pirită.