La sfârşitul secolului al XVI-lea s-a construit o nouă biserică, iar în jurul acesteia, actuala incintă de cărămidă, asupra căreia s-au realizat intervenţii ulterioare de întreţinere sau parţială demantelare, puse în evidenţă de cercetarea din 1994.

Chiliile erau acoperite cu bolţi semicilindrice din cărămizi, sprijinite pe pereţii despărţitori, arcele acestor bolţi fiind parţial înglobate / întreţesute cu zidul incintei, pe care se păstrează amprentele lor. Peste bolţile semicilindrice ale chiliilor şi depozitelor era amenajat un drum de strajă şi de intervenţie la nivelul căruia sunt practicate în zidul de incintă guri de tragere; locaşurile de încastrare a structurii acestui drum se văd pe zidul de incintă de sud şi de est.

Biserica brâncovenească are un turn pătrat (azi clopotniţă). Acesta a fost folosit ca turn de apărare. În urma cercetărilor s-a descoperit ca accesul dinspre interiorul incintei fortificate în turnul pătrat de pe latura de sud a fost blocat cu un zid de cărămizi cândva în cursul secolului XX, când s-a practicat o uşă în peretele de sud al acestui turn, prin care se face accesul în prezent.

În cadrum proiectului de restaurare s-a hotărât ca turnul pătrat de pe latura de sud să fie dezafectat de actuala folosinţă şi va fi restaurat ca turn de apărare.

Acest cimitir s-a dezvoltat în jurul unei biserici parohiale, probabil biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe", aflată pe amplasamentul bisericii actuale.

În nivelul de locuire feudală, datat în secolele XV-XVI, au fost descoperite gropi menajere şi de cereale, conţinând inventar ceramic.