Biserica a fost construită în formă de sală – în anul 1602, a fost distrusă, alături de 60 de case de către mercenarii generalului Basta. A fost reconstruită, lărgită, iar în 1780 a fost împodobită cu elemente baroce. A fost împărţită în două spaţii laterale înguste, interiorul primind astfel caracterul unei basilici. Ferestrele cafasului mai au muluri gotice, două dintre ele sunt bipartite, având câte o coloană de piatră îngustă. Intrarea în biserică se face pe partea de sud, printr-o uşă încadrată în piatră în stilul gotic târziu. Altarul bisericii datează din perioada gotică târzie, din sec. XVIII-lea, pe partea de nord se afla un portal ce aparţine Renaşterii. După ce biserica a fost cumpărată, în vremea părintelui Vasile Turc, s-au efectuat lucrări de reparaţii şi a fost împodobită cu iconostas, fiind sfinţită în data de 3 septembrie 1983, de către I.P.S. Teofil Herineanu.

La început biserica a fost înconjurată de un zid de piatră care a fost demolat în anul 1800 şi din materialul rezultat a fost construit, în locul turnului de lemn, un turn de cărămidă şi piatră de 32 m înălţime şi care are două clopote, unul în greutate de 700 de kg.