Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
82403.03 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
GJ-II-m-B-09410 |
|
Name
|
|
Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae şi Dionisie Areopagitul" de la Teleşti |
|
County
|
|
Gorj |
|
Commune
|
|
Teleşti |
|
City/Town/Village
|
|
Teleşti |
|
Address
|
|
Strada Uliţa Brazilor |
|
Landmark
|
|
Biserica se află la marginea de est a localităţii, pe strada Uliţa Brazilor, la cca 300 de metri est de malul estic al râului Bistriţa, la 245 de metri nord de drumul DN67. |
|
Hydrographic landmark - name
|
|
Bistriţa |
|
Hydrographic landmark - type
|
|
râu |
|
Geomorphology
|
|
luncă |
|
Land utility
|
|
cimitir |
|
Site Class
|
|
structură de cult |
|
Site Type
|
|
edificiu religios |
|
Ownership
|
|
privat |
|
Owner
|
|
B. O. R. |
|
Last record update
|
|
02.09.2022
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
|
Biserică
|
Epoca premodernă
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
1747
|
Biserica are plan triconc, cu două turle, pe pronaos şi naos, şi o absidă poligonală. A fost ctitorită de boierii Bălăceşti, în anul 1747, pe locul unei biserici mai vechi. Pisania de pe pereţii pronaosului indică următorii ctitori: Dionisie arhimandrit, egumen al mănăstirii Hurezi, Fota căpitan Bălăcescu şi jupâniţa Stanca, Constantin Bălăcescu vornic şi jupâniţa Sanda şi copii acestora: Niculae, Iordache, Dumitraşco, Dinu, Maria, Iane Dâmboviceanu vel clucer şi jupâniţa Maria.
|
|
|
criptă
|
epoca premodernă
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
|
Criptă are o lungime de 3,2 metri şi o lăţime de 2,4 m. În criptă erau înhumate osemintele a trei personaje amintite în inscripţia pietrei tombale, precum şi a unui urmaş al acestora. Toate osemintele erau deranjate, în urma unei intervenţii din secolele trecute, iar osemintele au fost grupate în diferite zone ale criptei. Cripta a fost zidită, cu cărămidă, încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea.
|
|
|
monument funerar /
piatră de mormânt
|
1748
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
|
|
|
|
criptă
|
epoca premodernă
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
|
Cripta are o lungime de 3,4 m şi o lăţime de 2,3 m. Spre deosebire de prima criptă, acest monument funerar nu a fost zidit cu cărămidă. În criptă au fost găsite înhumate osemintele a patru persoane, oasele a trei indivizi fiind deranjate, fiind grupate în diferite zone ale criptei, iar cea de-a patra păstra scheletul aproape în întregime, fiind probabil ultima persoană înmormântată în biserică. Lângă mâna stângă a acestuia s-a descoperit, la adâncimea de - 80 de cm de la nivelul actual de călcare, un inel sigilar din argint, gravat cu simbolurile sigilare ale familiei Bălăcescu.
|
|
|
piese port /
inel
|
1722-1737
(secolul al XVIII-lea)
|
românească
|
|
Inelul sigilar din argint realizat prin batere la cald, veriga făcând corp comun cu placa, iar aceasta a fost gravată după cerinţele comanditarului. Simbolul sigilar este gravat direct în materialul din care este confecţionat inelul. În câmpul plăcii este incizată o compoziţie de tip himeric, cu reprezentarea mai multor simboluri sigilare. Inelul are veriga de formă circulară, semiovală în secţiune , placă dreaptă, de formă puţin ovală, ornamentată pe margine cu o serie de puncte circulare incizate ce urmează conturul plăcii. Central, placa are gravate simbolurile sigilare ale familiei Bălăcescu. În partea superioară o coroană fleuronată, deschisă, cu baza elipsoidală, alcătuită dintr-o bandă frontală decorată cu ornamente sferice, din care se dezvoltă opt fleuroane. Sub ea, central, într-un medalion oval este gravată o pasăre (vultur), cu aripile desfăcute, flancată în stânga, de un corb ce stă pe o creangă, orientat spre dreapta, cu capul spre stânga, ce ţine în cioc o cruce, iar în dreapta un grifon cu gura deschisă, spre dreapta.
Inelul sigilar ar fi posibil să aparţină lui Matei Bălăcescu, unul din fiii lui Fota căpitanul şi frate cu Ioan, Dionisie Arhimandritul egumenul mănăstirii Hurezi, Fota postelnicul, Costandin clucerul şi Maria (căsătorită prima dată cu vornicul Ilie Otetelişanu, iar a doua oară cu clucerul Iane Dâmboviceanu). Matei Bălăcescu este amintit ca ispravnic al judeţului Gorj în 1722, apoi, în timpul războiului turco- austriac din 1737 – 1739, este amintit ca ban al Olteniei, pus de turci în decembrie 1737 şi până în octombrie 1738. Un act, din septembrie 1738, era semnat de Matei Bălăcescu vel ban. Din noiembrie 1738, turcii pun vechil în locul său, pe Constantin Argetoianu.
|
|
|
| |
Research
|
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2018
|
Cercetările arheologice desfășurate în anul 2018 de către arheologi de la Muzeul județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu„ din Târgu Jiu, au fost determinate de lucrările de restaurare a monumentului: lucrări de înlocuire a învelitorii (cu tablă de aramă), dar mai ales de consolidare a fundației bisericii și înlocuirea pardoselii din ciment cu alta din piatră. Pentru consolidarea fundației bisericii s-au executat săpături până la nivelul tălpii fundației (adâncimea de 0,90 - 1,10 m), atât în zona de sud a pronaosului cât și în cea de nord. Au fost descoperite două cripte funerare, una zidită cu cărămidă iar alta simplă. În prima criptă au fost identificate osemintele a trei persoane, amintite și în inscripția tombală iar în cea de-a doua, patru persoanje.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
MARINOIU
|
Vasile
|
|
Bibliography
|
|
1.
Marinoiu, Vasile, Cercetările arheologice din pronaosul bisericii "Sf. Nicolae şi Dionisie Areopagitul" , din Teleşti, judeţul Gorj, din anul 2018, Litua - Studii şi Cercetări, XXIV, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu, 2022, 59-72, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122123-cercetarile-arheologice-din-pronaosul-bisericii-sf-nicolae-si-dionisie-areopagitul-din-telesti-judetul-gorj-din-anul-2018--litua-studii-si-cercetari--xxiv-2022 [Publicaţie] (site record source)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice 2015 - județul Gorj, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr, 113 bis/15.II.2016, București, 2016, 1470, http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-GJ.pdf [Baza LMI] (site record source)
|
| |
|
|
|
