Site Information
Location
|
|
Display on the map of Romania
|
RAN Code
|
|
57528.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
CJ-II-m-B-07783 |
Name
|
|
Biserica medievală de la Tiocu de Sus |
County
|
|
Cluj |
Commune
|
|
Corneşti |
City/Town/Village
|
|
Tiocu De Sus |
Address
|
|
71 |
Landmark
|
|
Biserica se alflă la cca 50 km de municipiul Cluj-Napoca, pe valea pârâului Lujerdiu, în apropierea vetrei satului pe platoul unui deal străjuit de domeniul fostei case parohiale. |
Hydrographic landmark - name
|
|
Lujerdiu |
Hydrographic landmark - type
|
|
pârâu |
Geomorphology
|
|
deal |
Site Class
|
|
structură de cult |
Site Type
|
|
edificiu religios |
Description
|
|
Biserica reformată “Maica Domnului”din Tiocu de Sus este o biserică gotică de zid, tip sală, cu turn clopotniţă adosat laturii sudice în axul intrării, ridicată in secolele XIII-XV. Materialul de construcţie pentru biserică este piatra de Tioc, provenită din carierele vecine. Nava şi corul sunt acoperite cu şarpantă de lemn în două ape, peste care se desfăşoară o învelitoare din ţiglă. |
Notes
|
|
Biserica a fost pomenită într-un document de la 1468 (sec. XV) ca biserică romano-catolică având hramul Sfintei Maria. Răspândirea reformei o transformă în sec. XVI în biserică parohială reformată susţinută financiar de comunitatea enoriaşilor, prin obligaţia instituită de Mihail Apafi. Corina Popa şi Virgil Vătăşianu plasează biserica în prima jumătate a sec. XV, prin aprecierea pe care o face la detaliile ferestrelor, considerându-le rezultat al adaptării populare locale a goticului matur. În acelaşi timp Entz Geza, citat de Mihaela Sanda Salontai, consideră că biserica “a fost construită în a doua jumătate a sec. XIII…” |
State of preservation
|
|
foarte bună / 17.01.2011 |
Last record update
|
|
13.08.2012
|
|
|
Finds
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
Biserică
|
Epoca medievală
(sec. XIII - XV d.Hr.)
|
|
|
Planul bisericii este de tip sală, gotic, axul de compoziţie al planului fiind orientat pe directia E-V. Sanctuarul este pe plan aprox. pătrat. În dreptul arcului triumfal adosat zidului nordic, un amvon de piatră în formă de potir articulează trecerea din navă în sanctuar. La colţurile NE şi SE ale navei paramentul exterior prezintă neregularităţi, mai precis adică rezalituri de forme, grosimi şi înălţimi variabile ceea ce conduce la ideea existenţei unor ziduri ce puteau fi contraforţi sau pereţi ale unor camere dispărute.
|
|
Clopotniţă de lemn
|
Epoca medievală
(sec. XV-XVI)
|
|
|
|
|
Turn-clopotniţă
|
Epoca modernă
(sec. XIX)
|
|
|
Turnul clopotniţă, pe trei nivele, adosat bisericii s-a făcut în sec. XIX de către moşierul din Tiocul de Sus, Jakabhazy Daniel, care dispune înlocuirea clopotniţei de lemn amplasate la câţiva metri de latura sudică a bisericii. Accesul în navă se făcea pe sub turnul clopotniţă, construcţie de piatră, de plan pătrat – 3,60x3,60m - alipit ulterior clădirii iniţiale.
|
|
|
Bibliography
|
1.
Salontai, Sandală-Mihaela, Două biserici gotice din judeţul Cluj, Acta Musei Napocensis, 26-30, II, Istorie, Cluj Napoca, 1989-1993, 44-53 [Publicaţie] (site record source)
|
2.
Popa, Corina, Biserici-sală gotice în nordul Transilvaniei, teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 127, 1973 [Publicaţie]
|
3.
Vătăşianu, Virgil, Istoria artei feudale în Țările Române, vol.I, 244 [Publicaţie]
|
4.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, 2004, 920, 1298 [Ordin MCC]
|
|
|
|
|