În anul 1964, în timpul săpării şanţului de temelie a şcolii generale din centrul localităţii, a fost găsit un mormânt tumular aplatizat. Alături de oase calcinate se aflau două străchini cu marginea invazată, din pastă brune şi un urcior cu toartă supraînălţată. Piesele ceramice au fost recuperate.

În 1972, alte cercetări de salvare au fost efectuate de către Alexandru Vulpe (IAB) şi Eugenia Popescu (MJA) în contextul forării unei fântâni, ocazie cu care a fost descoperit un mormânt de incineraţie ce avea ca inventar mai multe fragmente ceramice, precum şi un vârf de lance foarte deteriorat.

Tot în locul de construcţie al şcolii, în
anul 1965, Ion Nania execută o săpătură de salvare, descoperind un tumul cu mantaua din bolovani de râu, având un diametru de cca. 5 m, ce conţinea un mormânt de incineraţie în urnă. Lângă urnă erau depuse două vârfuri de săgeţi din fier, de tip Ferigile şi un fragment de zăbală, de asemenea de fier.