Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   2103.01
Name   Burgus-ul de epocă romană de la Trâmpoiele - Grohaşu Mic
County   Alba
Commune   Oraş Zlatna
City/Town/Village   Trâmpoiele
Place   Grohaşu Mic
Place, other names   Cetatea de la Mărul Roşu
Landmark   Fortificaţia romană se află pe o şa a dealului Grohaş, în limita de vest a teritoriului satului Trâmpoiele, în proximitatea văii Ampoiului. Este amplasat la mai puţin de 10 km spre nord-vest de anticul Ampelum - Zlatna de azi - care îndeplinea rolul de centru administrativ al districtului minier.
Hydrographic landmark - name   Trâmpoiele
Hydrographic landmark - type   pârâu
Site Class   locuire
Site Type   aşezare militară
Description   Fortificaţia este vizibilă astăzi la suprafaţă datorită valului foarte bine păstrat, care îi evidenţiază forma patrulateră. Locaţia sa strategică şi relaţia cu peisajul sunt relevante pentru a ilustra controlul roman asupra importantei zone aurifere din Dacia. Conform lui V. Wollmann, cele mai apropiate centre de exploatare romane de locul în care a fost cercetat turnul sunt minele Haneş, Larga, Breaza, Faţa Băii, Fericel şi Albini.
Date of discovery   2017
Site Surface   0.15 ha
State of preservation   precară / 23.01.2018
Natural hazards   Animale: 2 / 23.01.2018
Human risk   Afectare parţială: 2 / 23.01.2018; Furturi: 4 / 23.01.2018
Ownership   proprietate privată
Last record update   07.02.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Burgus  Epoca romană    

Termenul „burgus” desemnează un turn de observaţie fortificat. Fortificaţia de formă rectangulară, cu laturile de 33-34 m, orientată NV-SE, constă dintr-un val amenajat cu piatră şi pământ şi un şanţ săpat în exterior. Faţă de nivelul de călcare din interior, valul are o înălţime de 1 m. Calculând şi platforma din pietre aşezate pe două asize de la baza valului, acesta are o înălţime păstrată de 1,30 m. În exterior, până la adâncimea maximă a şanţului, a fost înregistrată o diferenţă de nivel faţă de coama valului de 2,95 m. Platforma de la bază şi mai multe pietre aşezate pe cant sunt argumentele că valul avea o lăţime iniţială de 5,40 m. Numeroasele pietre colmatate împreună cu stratul lutos de culoare galbenă sunt dovezi că valul avea o înălţime cu mult mai mare. Forma şanţului în secţiune este albiată (de forma literei “U”). Deschiderea şanţului, calculat de la marginea exterioară a valului, este de 4,70 m. Calculat de la baza valului, şanţul are o adâncime de 1,70 m. Faţă de nivelul de călcare din exterior nu prezintă o diferenţă foarte mare: 0,70 m. Umplutura şanţului constă dintr-un strat lutos, de culoare galbenă, similar stratului înregistrat în interiorul valului.
În interiorul fortificaţiei, a fost identificată o structură din piatră legată cu pământ, lungă de 6 m, orientată NV-SE, amenajată direct pe nivelul de călcare. Aceasta reprezintă baza turnului de observaţie, care, probabil, era construit din lemn. O analogie pentru turnul de la Grohaş poate fi fortificaţia de la Abrud, construită din lemn şi pământ, dar de două ori mai mare (50/40 m) din punct de vedere al dimensiunilor
Inventarul este sărăcăcios şi constă doar din obiecte de fier (o lamă de cuţit, cuie şi numeroase ţinte care provin de la sandale) şi fragmente ceramice (oale, cupe, ulcioare etc.).

În aceste turnuri se aflau mici detaşamente militare care aveau rolul de protejare şi apărare a centrelor de exploatare minieră şi a căilor de acces. În lipsa unor date certe, nu se poate stabili ce detaşament era cantonat la Grohaş. În zona auriferă a Munţilor Metaliferi sunt menţionate unităţi ale legiunii a XIII-a Gemina şi un numerus Maurorum Hispanensium, care era staţionat la Ampelum (Zlatna).

 
Aşezare  Preistorie    

Alături de materialele din epoca romană, în secţiunea de sondaj au fost descoperite în poziţie secundară mai multe piese litice confecţionate din silex, care sugerează prezenţa unui sit preistoric în apropiere.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. diagnoză 2017

*** * *
*** * *
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti TODERAȘ Meda
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia BĂLAN Gabriel
BURLACU-TIMOFTE Raluca
TIMOFAN Anca
SC Gigapixel Art Srl ȘUTEU Călin
Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca BUCURENCIU Cornel

Bibliography
1. Moga, Vasile; Mesaroș Victor, Cercetările arheologice de la Abrud (jud. Alba), Apulum, 18, Alba Iulia, 1980, 141-149, https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=59 [Publicaţie]
2. Wollmann, V., Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră din Dacia romană/Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und die Steinbrüche im Römischen Dakien, Bibliotheca Mvsei Napocensis/Veröffentlichungen aus dem Deutschen Bergbau-Museum Bochum 63, XIII, Cluj Napoca, 1996 [Publicaţie]
3. Bălan, Gabriel, Trâmpoiele - Grohaș, Alba Iulia, 2017 [Fişă de sit] (site record source)
4. Bălan, Gabriel, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2017, Institul Național al Patrimoniului, 2018, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5895&d=Trampoaiele-Zlatna-Alba-Grohas-2017 [Publicaţie]
5. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
6. Benea, Doina, Metalurgia şi prelucrarea fierului în Dacia, Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, 9, 2008, 20 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll