Valul, înalt de cca. 3 m şi lat de 17 m, cu şanţ adânc de 2 m şi lat de 4 m, urmează, în cea mai mare parte, dealurile ce înconjoară localitatea, are o lungime de 27 km şi închide o suprafaţă de aproape 50 kmp. În structura valului se regăsesc pietre de diferite dimensiuni. În interior se găsesc trei fortificaţii (“castre”) dispuse spre extremităţi, una la mijloc şi două linii de apărare mediane. În ceea ce priveşte datarea acestui complex şi autoritatea care l-a construit au fost formulate mai multe ipoteze. Cercetările arheologice ale lui K. Šcorpil din 1917 şi cele coordonate de I. Barnea în anii 1953-1954 nu au oferit rezultate concludente în acest sens. Construcţia acestui sistem a fost plasată de cei care s-au ocupat de problemă în diverse perioade: sec. V (operă a hunilor), primii ani ai sec. VII (atribuită protobulgarilor), sec. VII (ridicată de o populaţie clientelară a Imperiului, poate avarii), cândva între sec. VII-VIII şi anul 971, sec. XI-XII (fiind realizată de către bizantini, ca a doua linie de apărare în spatele cetăţii Noviodunum, singurul vad de trecere a Dunării din nordul Dobrogei)