Trei presupuse fortificaţii militare romane au fost descoperite în satul modern Reşca la punctele „Cetate” (A), „Biserica Veche” (B) şi „Dealul Morii” (C). Potrivit unor oameni de ştiinţă, există doar două fortificaţii, fără cea din punctul „Dealul Morii” (C).
Dimensiunile fortului auxiliar A sunt de 216 m x 182 m. Această fortificaţie a fost determinată ca având două faze de construcţie. Tabăra timpurie a fost construită în întregime din lemn şi gazon. A doua fază a inclus construcţia unui zid de cărămidă de doi metri grosime în timpul domniei lui Hadrian (117-138 p. Chr.).

Conform rezultatelor acestor investigaţii arheologice, Romula este cel mai important centru de producţie a ceramicii din întreaga provincie Dacia Inferioară (Malvensis). Situl arheologic Romula este interesant şi din perspectiva materialului arheologic, mai ales al ţiglelor ştampilate. În această fortificaţie s-au găsit un număr impresionant de ţigle cu ştampile de la numeroase trupe precum XI Claudia p. f., V Macedonica, legiunile VII Claudia Philippiana, XXII Primigenia Philippiana, numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum si I SAG.

Este o aşezare de tip tell ce aparţine culturii Sălcuţa, faza evolutivă III. Prezintă şanţ şi val de apărare, iar la baza valului Fl. Marinescu a descoperit un topor de cupru de tip Jaszladany, varianta Târnăviţa, cu rol votiv şi aflat într-un context stratigrafic sigur.

Acest topor de cupru tip Jaszladany a fost folosit de P. Roman ca unul din elementele principale care separă, din punct de vedere cronologic, culturile Sălcuţa şi Gumelniţa.