Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   63456.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   CV-I-s-B-13038
Name   Situl arheologic roman de la Baraolt - Véczer (Veţer)
County   Covasna
Commune   Oraş Baraolt
City/Town/Village   Baraolt
Place   Véczer
Place, other names, other languages   Véczerfarka
Landmark   Situl arheologic se află pe terasa Fecskefarka, pe dealul Vécer, între Baraolt şi Tălişoara, la nord-est de încrucişarea de drumuri Augustin-Baraolt cu Chepeţ - Racoşul de Sus.
Hydrographic landmark - name   Baraolt
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   depresiune
Land utility   agricultură
Site Class   locuire; descoperire funerară
Site Type   aşezare civilă; aşezare militară; mormânt
Description   Prin cercetările magnetometrice din 2014-2015 şi 2022 s-a conturat în mod deosebit ipoteza existenţei unui fort roman la Baraolt. Imaginile prelucrate indică prezenţa nu numai a unei fortificaţii militare cu cazarmă de soldaţi în interior şi a unei despărţiri interioare specifice unui fort roman, ci şi a unui complex care includea probabil terme pentru soldaţi şi construcţii aparţinând, după toate probabilităţile, aşezării civile de la est de fort. De asemenea, se remarcă faptul că în cadrul cercetărilor non-invazive au fost adunate de peste tot o serie de piese arheologice de tipologie provincial-romană (ceramică, fragmente de sticlă, precum şi un denar placat, care imită unul de la împăratul Sever Alexandru).
Situl a fost afectat de amenajarea unui pârâu regularizat, la nord de fort şi de băi şi a unei căi ferate la sud de fort şi de aşezarea civilă. Această modificare a structurii este vizibilă în fotografia castrului, unde se poate observa cu uşurinţă modul în care forma lui tipică dreptunghiulară este tăiată oblic, pe latura de sud, de la vest la est de calea ferată. Părţile rămase ale sitului s-au păstrat într-o bună măsură aşa cum au fost lăsate după locuirea romană, fără nici o dovadă a vreunei alte locuri antice sau moderne în zonă. Acest sit este încă, în mare măsură, necercetat.
Notes   Castrul a făcut parte din limesul nord-estic al Imperiului Roman, respectiv din sistemul de apărare construit şi organizat pentru defensiva provinciei Dacia.
Discoverer   Alexandru Popa
Date of discovery   2015
Site Surface   15.47 ha
State of preservation   medie / 18.08.2022
Human risk   Afectare parţială: 3 / 18.08.2022; Agricultură intensivă: 3 / 18.08.2022
Ownership   privat
Last record update   27.03.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
castru  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p.Chr.)    

Fortul roman de la Baraolt este un sit arheologic redescoperit relativ recent, deşi geomorfologia şi descoperirile romane din zonă, încă din secolul al XIX-lea, au indicat existenţa aici a unei fortificaţii. Existenţa sa a fost mai bine determinată de cercetările non-invazive efectuate în ultimii ani, dezvăluind în special părţi ale incintei şi un şanţ adiacent.
Planul fortificaţiei romane de la Baraolt este tipic unui fort militar roman auxiliar. Poziţia sa strategică, în apropierea unui pas important din Munţii Perşani şi foarte aproape de locul unde râul Olt îşi schimbă cursul, legăturile sale cu alte situri similare de-a lungul graniţei romane şi modul în care completează linia imaginară a graniţei sunt atribute la fel de importante, în acest context. Aceste elemente îi conferă castrului o importanţă deosebită în cadrul graniţei romane din Dacia, ajutând la justificarea şi explicarea modului în care a fost construită şi folosită graniţa în această zonă geografică, caracterizată prin numeroase pasaje şi trecători montane, căi de comunicaţii terestre şi pe apă, care au necesitat o atenţie deosebită din partea locuitorilor Imperiului în relaţia cu populaţiile din Barbaricum.
La sud-est de platoul castrului s-au descoperit rămăşiţele unui drum roman, datând din secolele al II-lea - al III-lea p.Chr.

S-au descoperit urme de ziduri de piatră şi cărămidă, cărămizi rotunde de pavaj, pietre cioplite, vase romane, fragmente de amforă şi „terra sigillata”, precum şi monede. În zonă s-au mai descoperit obiecte mărunte de bronz (inel, o gură de vas cu mâner). Anomalia din fig. 3. F poate reprezenta urmele şanţului de nord al fortificaţiei. Mult mai puţin vizibile sunt urmele acestei structuri pe restul laturilor presupusului castru roman de la Baraolt. Prin fig. 3.G s-a identificat o asociere de anomalii grupate în formă rectangulară formate din două pătrate cu laturile de circa 50 m şi un interval de circa 7-8 m între ele. Aceasta grupare de anomalii este asociată cu zonele construite cu barăci (fie retentura, fie praetentura) ale unui castru roman. Origine arheologică pare să fi avut şi anomalia din fig. 3.I. Aceasta are formă dreptunghiulară cu laturile de circa şi o presupusă intrare pe latura fortificaţiei. Urmează ca săpăturile arheologice să confirme sau să infirme această ipoteză.

CV-I-s-B-13038 
Mormânt de incineraţie  Hallstatt        
aşezare civilă  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p.Chr.)    

Structurile aşezării civile sunt relativ neclare, fiind acoperite de pământul destinat culturilor agricole de mică adâncime ale localnicilor.

Se remarcă o anomalie de formă alungită, interpolată la dimensiunile de circa 12x5 m (fig. 3. J). În baza analogiilor cunoscute, putem presupune prezenţa acolo a urmelor unui cuptor (probabil pentru coacerea de pâine), instalaţii care erau construite de regulă în afara incintei castrelor romane, în acest caz aflându-se la est de zidurile castrului.

 
Terme  Epoca romană (secolele al II-lea-al III-lea p.Chr.)    

La circa 21 m spre nord de şanţul de apărare a fost identificată o structură rectangulară reprezentată în Fig. 3.H. Este vorba de o anomalie paleo-magnetică, interpolată la dimensiuni de circa 14 x 21 m şi alcătuită din anomalii mai mici dispuse pe un perimetru patrulater. Probabil că este vorba de o clădire rectangulară din cadrul aşezării civile din preajma castrului roman. Fiind vorba de o construcţie amenajată aproape de sursa de apă, suntem tentaţi să interpretăm acest complex drept urmă a băilor soldăţeşti.

 
 
Research
 
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare geofizică 2022

În anul 2022 s-a efectuat o cercetare arheometrică non-invazivă cu un magnetometru pentasenzorial, prevăzut cu cinci sonde de tip FGM650B. Harta magnetometrică procesată prin interpolare, indică prezenţa atât a unor anomalii de natură arheologică, cât şi de origine geologică sau industrială (fig. 2-3). Anomaliile prezentate pe Fig. 3 sunt reprezentate de săgeţile A (şanţ contemporan), B (stâlp de înaltă tensiune), C (elemente de infrastructură ale căii ferate), D şi E (de natură geologică).

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
S.C. Arheosib Consulting SRL PLANTOS Cristinel
2. neprecizat 2013

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
3. neprecizat 2012

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
4. neprecizat 2011

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe POPA Alexandru
5. sondaj 1949

     

Bibliography
1. Chirilă, Eugen, Studii și cercetări de istorie veche, 1, Academiei, Bucureşti, 1950, 118 [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
3. Crişan, Ion Horaţiu; Székely Zoltan, Kavruk, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, 1998, 37 [Publicaţie] (site record source)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.995, poz.26 [Publicaţie] (site record source)
5. Plantos, Cristinel, Raport privind cercetarea arheometrică non-invazivă și procesare date, provenind din cercetările non-invazive în zona castrului roman de la Baraolt, jud. Covasna, Arheosib Consulting SRL, Sibiu, 2022 [Publicaţie]
6. Lista monumentelor istorice 2015, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor, 2016, 1148, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-CV.pdf [Publicaţie]
7. Popa, Alexandru, Untersuchungen zu den römisch-barbarischen Kontakten östlich der römischen Provinz Dacia, Antiquitas, III, Bonn, 2015, 47; 280 [Publicaţie]
8. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (site record source)
 
Site Photos

Scroll