Site Information
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
RAN Code
|
|
53283.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
CS-I-s-B-10851 |
Name
|
|
Situl arheologic roman de la Mehadia - La Zidine (Praetorium) |
County
|
|
Caraş-Severin |
Commune
|
|
Mehadia |
City/Town/Village
|
|
Mehadia |
Place
|
|
Zidine |
Place, other names
|
|
Cetate |
Landmark
|
|
Situl se află amplasat pe un platou între Drumul Naţional Caransebeş - Orşova şi râul Bolvaşniţa, în prezent la 3 km nord de satul modern. |
Hydrographic landmark - name
|
|
Bolvaşniţa |
Hydrographic landmark - type
|
|
râu |
Geomorphology
|
|
terasă |
Site Class
|
|
locuire |
Site Type
|
|
aşezare militară; aşezare civilă |
Description
|
|
Fortul auxiliar de la Mehadia s-a numărat printre fortificaţiile care se aliniau de-a lungul rutei estice din cele două care defineau frontiera de sud-vest a Daciei. Prin locaţia sa strategică, castrul ajuta la supravegherea drumului imperial care traversa Carpaţii Meridionali prin culoarul Timiş – Cerna, ajungând la Tibiscum prin pasul Domaşnea, la nord de Mehadia. Amplasarea sa în culoarul Timiş – Cerna nu numai că marchează cursul limesului, ci ilustrează legătura strânsă dintre frontieră şi peisajul înconjurător, coridorul constituind atât o cale de comunicare, cât şi o posibilă cale de incursiune. Rolul principal al fortului de la Mehadia era de a păzi sectorul de drum care trecea prin Pasul Domaşnea mai spre nord, care ajungea în cele din urmă la Tibiscum. În acest scop, a conlucrat cu fortul de la Teregova, amplasat la celălalt capăt al trecătoarei. Împreună, cele două forturi exemplifică strategia defensivă adoptată de romani în această porţiune de frontieră destul de muntoasă. Fortul şi aşezarea de la Mehadia au fost identificate cu localitatea Praetorium, care apare pe Tabula Peutingeriana (Segm. VII, 3, 3), o copie medievală a unei hărţi romane. Numele nu este însă menţionat de nicio inscripţie găsită pe sit. |
Notes
|
|
Majoritatea cercetărilor arheologice au avut loc în prima jumătate a secolului al XX-lea, când au fost cercetate porţile, turnurile de colţ şi parţial incinta. Ulterior, săpăturile au fost reluate abia în 2000. Din cauza investigaţiilor limitate, a inundaţiilor şi activităţilor post-romane, nu se cunosc prea multe despre structura interioară a fortului. |
State of preservation
|
|
precară / 05.10.2009 |
Ownership
|
|
public, privat |
Last record update
|
|
03.03.2023
|
|
|
Finds
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
Castru
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al IV-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
Fortificaţia are formă unei cărţi de joc, cu colţuri rotunjite (116 x 142 m), delimitată de valul încă vizibil. Au fost evidenţiate provizoriu cinci faze de construcţie a incintei: primele două au constat dintr-o fortificaţie din lemn şi pământ, iar următoarele două din una cu zid de piatră, urmate de o locuire romană târzie. Prima fază de pământ a fost construită se pare în timpul războaielor dacice ale lui Traian, la începutul secolului al II-lea d.Hr., dar a fost distrusă de un incendiu. În cea de-a doua fază, încă din timpul lui Traian, castrul a fost din nou refăcut din pământ şi lemn. Probabil la începutul domniei lui Hadrian (117-138 d.Hr.) incinta a fost reconstruită din piatră şi întărită. Ultima reconstrucţie romană a avut loc la începutul secolului al III-lea, când incinta a fost refăcută cu pietre de carieră de granit. Au fost atestate mai multe trupe care au staţionat aici, dar cea care a lăsat cele mai multe urme şi a ocupat cel mai mult castrul a fost o unitate de infanterie de 1000 de oameni, cohors III Delmatarum. Spre sfârşitul secolului al III-lea, castrul a fost inundat de râul din apropiere – Bolvaşniţa (Belareca), ceea ce a dus la abandonarea lui. Ulterior retragerii romane, cândva în secolul al IV-lea, castrul a fost refolosit. În interiorul incintei au putut fi observate diverse instalaţii din această fază, precum atelier de olărit, cuptoare de fierărie şi case. Se pare că aici a fost activă o modestă unitate militară târzie-romană în prima parte a secolului al IV-lea.
Locaţia extrem de strategică a castrului auxiliar de la Mehadia este responsabilă pentru longevitatea sa, aşa cum se reflectă în multiplele sale faze de construcţie. Fortul este unul dintre puţinele de pe limesul dacic în care s-a remarcat o prezenţă militară târzie-romană, ca urmare a părăsirii provinciei. |
CS-I-m-B-10851.02
|
Vicus
|
Epoca romană
(Secolele al II-lea - al IV-lea p. Chr.)
|
romană
|
|
Aşezarea civilă (vicus) a fost identificată pe acelaşi platou cu castrul. Latura de nord a vicusului a fost grav afectată, probabil de aceeaşi inundaţie care a distrus castrul, deoarece structurile descoperite erau toate acoperite de un strat de aluviuni. Săpăturile din aşezare au scos totuşi la iveală unele case, necropola şi, la circa 108 m sud de fort, termele. În faţa uneia dintre porţile laterale ale castrului, cercetătorii au descoperit un sanctuar al lui Apollo. Edificiul are un plan patrulater cu trei nave, dintre care cel de nord a fost dezgropat integral. O inscripţie fragmentară găsită aici menţionează un sacerdos, un preot al lui Apollo pe numele lui Aurelius Calpurnius Casio, care a fost magistrat (decurio) în Ulpia Traiana Sarmizegetusa. După ce a fost distrus de incendiu, templul a fost reconstruit şi a fost adăugată o a doua cella (camera altarului), unde era venerat zeul oriental Jupiter Dolichenus. Acest edificiu a fost refolosit şi în antichitatea târzie, când o serie de monumente votive au fost probabil profanate de creştini.
|
CS-I-m-B-10851.01
|
|
|
Research
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
1.
|
cercetare sistematică
|
2018
|
Cercetarea arheologică din anul 2018 s-a desfăşurat în luna august, efectuându-se pe latura de vest a castrului de la Mehadia, cu scopul de a surprinde elemente de fortificare.
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
REGEP
|
Simona
|
BENEA
|
Doina
|
BUNOIU
|
Victor
|
RANCU
|
Dacian
|
2.
|
|
2017
|
Cercetările arheologice din anul 2017 s-au desfășurat în luna august și au fost de scurtă durată, ele efectuându-se în sectorul porții de nord a castrului de la Mehadia (porta praetoria). Cercetările au fost realizate cu ajutorul voluntarilor, colegi și studenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie, de la Universitatea de Vest din Timișoara.
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
|
REGEP
|
Simona
|
BUNOIU
|
Victor
|
ROGOZEA
|
Octatian
|
3.
|
cercetare sistematică
|
2010
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
BUNOIU
|
Victor
|
MATEI
|
Cosmin
|
REGEP VLASCICI
|
Simona
|
4.
|
cercetare sistematică
|
2009
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
REGEP VLASCICI
|
Simona
|
Liceul Tehnologic Mehadia
|
LALESCU
|
Iulian
|
5.
|
cercetare sistematică
|
2006
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
LALESCU
|
Iulian
|
MUSCALU
|
Bogdan
|
VLASCICI
|
Simona
|
6.
|
cercetare sistematică
|
2004
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
REGEP - VLASCICI
|
Simona
|
LALESCU
|
Iulian
|
CRÂNGUŞI
|
Mariana
|
MICLE
|
Dorel
|
ŞTEFĂNESCU
|
Atalia
|
SOCOL
|
Gabriel
|
AGOTICI
|
Ştefan
|
VOICA
|
Doru
|
7.
|
cercetare sistematică
|
2003
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
DORU
|
Voica
|
HURDUZEU
|
Nicolae
|
LALESCU
|
Iulian
|
MICLE
|
Dorel
|
REGEP VLASCICI
|
Simona
|
8.
|
cercetare sistematică
|
2002
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
TIMOC
|
Călin
|
REGEP
|
Simona
|
LALESCU
|
Iulian
|
CRÎNGUŞ
|
Mariana
|
HURDUZEU
|
Nicolae
|
ŞTEFĂNESCU
|
Atalia
|
9.
|
cercetare sistematică
|
2000
|
|
Universitatea de Vest, Timişoara
|
BENEA
|
Doina
|
|
Bibliography
|
1.
Macrea, Mihai; Gudea, Nicolae; Moţu, I., Castrul şi aşezarea de la Praetorium (Mehadia), Bucureşti, 1992 [Publicaţie]
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
|
3.
Benea, Doina, Praetorium (Mehadia), 2002 [Fişă tehnică] (site record source)
|
4.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 202, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1429 [Publicaţie] (site record source)
|
5.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, 142-143 [Publicaţie] (site record source)
|
6.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 193-194, nr. 118, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2018 [Publicaţie]
|
7.
Benea, Doina, Mehadia, 2005 [Fişă tehnică] (site record source)
|
8.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. I, București, 2004, poz. 199-201, p. 764 [Ordin MCC] (site record source)
|
9.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2289 [Publicaţie]
|
10.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3174 [Publicaţie]
|
11.
Benea, Doina, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3709 [Publicaţie]
|
12.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş Severin, Economică, Bucureşti, 2004, 96 [Publicaţie]
|
13.
Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2010, 166, https://www.academia.edu/2570295/Sabin_Adrian_LUCA_Descoperiri_arheologice_din_Banatul_romanesc_Repertoriu_The_Repertoire_of_the_Archaeological_Discoveries_from_the_Romanian_Banat [Publicaţie]
|
14.
Regep Simona, 41. Mehadia, com Mehadia, jud. Caraș-Severin - Punct: La Zidine (Cetate), Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, Bucureşti, 2018, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5950&d=Mehadia-Caras-Severin-La-Zidine-Cetate-2017 [Publicaţie]
|
15.
Regep, Simona, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 129, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=6173&d=Mehadia-Caras-Severin-Cetate-2018 [Publicaţie]
|
16.
Marcu, Felix, Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2020 [Baze de date]
|
17.
Benea, Doina, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2010, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2011, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4561&d=Mehadia-Caras-Severin-Cetate-2010 [Publicaţie]
|
18.
LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Components parts, vol 1, Nomination for inscription on the World Heritage List, 2023
|
|
|
|
Site
Photos
|