Castrul de piatră avea dimensiunile de 60,80 × 60,80 metri, colţurile rotunjite şi turnuri de colţ de formă trapezoidală, uşor ieşite în exterior şi porta praetoria pe latura estică. Zidul estic avea o grosime de 1,60 m, lucrat în tehnica opus incertum. Portae principales nu au fost prevăzute cu turnuri. În interior au fost identificate principalele drumuri şi principia, acestea din urmă sunt parţial distruse. În zona praetentura dextra a fost identificat un horreum, şi o altă construcţie dreptunghiulară, cu dimensiunile de 20 × 9 m, a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită. Construcţia este atestată de două inscripţii din anul 138 p. Chr. (CIL III 13793 = IDR II 575; CIL III 13794 = IDR II 576), care mai atestă faptul că Suri sagittarii este o unitate expertă de arcieri orientali. Pe un mic fragment de bronz a fost atestat un librarius cohortis I Hispanorum (CIL III 12602 = IDR II 582). De asemenea, a fost atestată o ştampilă a legiunii V Macedonica (IDR II 579).

O parte din sit a fost avariat de construcţia unei căi ferate şi o altă parte a fost distrusă de râul Olt. Cu toate acestea, castrul a trecut printr-un proces de restaurare, iar poarta principală a fost reconstruită, pe baza unor presupuneri ipotetice, în deceniul al optulea al secolului trecut ( prima tentativă de acest fel din România). Unele dintre clădirile care au fost întreţinute pot fi vizitate. În timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite diverse obiecte precum arme, monede, vase ceramice şi inscripţii, care acum sunt expuse la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti.