Fortificaţia de la Boroşneu Mare pare să urmeze tipul tradiţional al forţelor auxiliare romane - plan dreptunghiular, cu colţuri rotunjite, orientat aproximativ pe direcţia punctelor cardinale. Pereţii din piatră brută, lipiţi cu mortar aveau aproximativ 1,30 m. grosime. La momentul dezvelirii, pereţii aveau cca. 1,0 m înălţime, fiind identificat doar într-o secţiune a săpăturii arheologice. Şanţul de apărare din jurul fortului avea o lăţime de 4,5 m (în partea superioară) şi o adâncime de cca. 1,75 m, fiind dispus în formă de V asimetric, cca. 2 m în faţa zidului de incintă. Cercetările arheologice au reuşit să surprindă doar una dintre porţile castrului, situată pe latura sa de sud-est, la cca. 30,0 m de coltul sudic al fortificatiei. A fost investigat doar unul dintre turnurile porţii: un turn dreptunghiular cu dimensiuni de cca. 5,8 x 5,9 m, construit cu aceleaşi materiale şi în aceeaşi tehnică ca şi zidul de fortificaţie.

S-au descoperit obiecte de metal, ceramică, cărămizi ştampilate şi o inscripţie în tabula ansata, închinată lui Hadrian de către Ala I Latobicorum, în timp de guvernatorul Daciei Superior, între 127-132, era Egnatius. Ştampilele menţionează unităţile: Ala I Claudia Gallorum Capitaniana, Coh. I Bracaraugustanorum, Ala Palmyrenorum şi Coh. III Gallorum.