Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă astfel:
- o nivelare groasă de cca 0.50 m cu pământ de culoare roşcată, scos probabil din şanţul de fundaţie al pridvorului şi pigmenţi de cărămidă cu mortar rezultaţi din demolarea primei construcţii suprapune, nivelul de construcţie al bisericii reconstruite în secolul XVII. Sub nivelul de construcţie, lângă cele două fundaţii, au fost practicate două gropi adânci de 0.50 m şi late de 0.60 m pentru curăţirea vechii fundaţii, după demolarea suprastructurii în vederea reconstrucţiei;
- după un strat de pământ negru – cenuşiu cu mult cărbune, pigmenţi de mortar şi var, gros de 0,20 m, urmează pardoseala primei biserici, realizată din cărămidă cu dimensiunile de 0,28 x 0,16 x 0,05 cm , puternic deteriorată şi cu urme de arsură pe suportul de călcare remarcată în altar înSecţiunea VII identificându-se şi urme de tencuială cu pictură, inclusiv moneda maghiară de la 1574. Pardoseala a fost aşezată pe un strat de mortar de var gros de 0,06 m, care umple şi rosturile dintre cărămizi. Pentru asigurarea unei mai bune stabilităţi pardoselii, înainte de aşternerea stratului de mortar amintit, a fost amenajată o platformă din lut bătut groasă de 0,05 m.
- a fost reidentificată şi amenajarea cu bolovani, platformă creată pentru orizontalizarea spaţiului după ridicarea bisericii, amenajarea acesteia îndepărtând nivelul de construcţie sau alte nivele de locuire mai vechi (după Diaconescu, 2009, p. 37).

Biserică de tip navă.