Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   125551.08
Nume   Podul roman de la Corabia - Podul lui Constantin
Județ   Olt
Unitate administrativă   Oraş Corabia
Localitate   Corabia
Punct   Strada Libertăţii
Reper   Podul porneşte din colţul sud-vestic al cetăţii Sucidava şi traversează Dunărea până pe malul bulgăresc unde se găseşte cetatea Oescus.
Reper hidrografic - nume   Dunăre
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   luncă
Utilizare teren   păşune; teren agricol; apă
Categorie   cale de comunicaţie
Tip   pod
Descriere   Podul a fost construit peste Dunăre între Oescus (azi Ghighen) şi Sucidava (Celei) şi a fost inaugurat de împăratul Constantin cel Mare în iulie 328 p. Chr. Apar menţiuni ale podului îmcă din secolele al VII-lea-al IX-lea în Chronicon Pascale, I, 526, 16-17 (P 284) şi Theophanes Confessor în Chronographia, a. 5820 (328), p. 28, (19-20 De Boor).
Observații   Unul dintre pilonii de piatră ai podului de pe şenalul navigabil a fost amintit de Cezar Bolliac în anul 1869. Tot acesta va dezveli, în anul 1873, portalul de nord. Primele cercetări au fost realizate de Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic, rezultatele lor fiind consemnate în anul 1902. Peste câteva decenii, Dumitru Tudor va corobora informaţiile mai vechi şi observaţiile personale, publicând în anul 1934 prima monografie a podului de la Sucidava, reactualizată şi completată ulterior prin alte lucrări. Alte cercetări sistematice au fost întreprinse Octavian Toropu în 1968 şi Lucian Amon împreună cu Petre Gherghe după anul 2002.
Descoperitor   Cezar Bollic
Data descoperirii   1873
Suprafața sitului   600 mp
Stare de conservare   medie / 25.04.2017
Riscuri naturale   Cutremur: 3 / 25.04.2017; Inundaţii: 4 / 25.04.2017; Exces de apă în sol: 3 / 25.04.2017
Riscuri antropice   Vandalism: 3 / 25.04.2017
Regim de proprietate   public
Proprietar   Primăria Corabia
Data ultimei modificări a fişei   23.10.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Pod  Epocă romană (secolele al II-lea - al VI-lea p. Chr.) romană  

La extremităţile podului exista câte o pilă culee (picior pod), care juca şi rolul de portal. Cea de pe malul nordic, singura cercetată, este constituită pe un postament din piatră legată cu mortar, var, nisip şi pietriş, cu dimensiunile maxime de 14,50 X 7 m. Peste aceasta a fost zidit portalul propriu-zis. Feţele sale exterioare sunt placate cu blocuri de calcar cioplite regulat, între care există un emplecton din piatră şi mortar. Baza laturii sudice a acestei pile culee era protejată de acţiunea directă a apelor fluviului Dumărea printr-un parament construit din blocuri foarte mari de piatră faţetată, cât şi prin realizarea unui pinten care spărgea valurile şi gheţurile. Fundaţia digului culei de pe malul nordic al râului este vizibilă astăzi, la circa 140 m de colţul de sud-vest al fortului din Sucidava.
Pe marginea de nord al satului Celei a fost găsită o piatră de hotar datată tot în 328 p. Chr. (AE, 1939, 19 = IGLR, 278). Miliarium-ul trebuie să fi stat de-a lungul drumului care duce spre Romula, la peste 45 km spre nord, fiind atestată nu numai funcţionarea sa sub Constantin, ci şi controlul ferm al Imperiului asupra acestui teritoriu nord-dunăren, la vest de râul Olt.
În anul 2017 au fost realizate măsurători batrimetrice între km fluviali 6129-637. Marine Research, firma care a realizat investigaţia batimetrică, a descoperit 27 posibile urme ale podului. Urmele se intind pe lungimea de 820 m, cu o distanţă medie de 30 m între ele.
Cu scopul de a se face legătura dintre portalul de nord şi batimetria din 2017, au fost realizate, în anul 2022, investigaţii geofizice terestre în lunca de la sud de cetatea Sucidava, într-o zonă de islaz comunal, pe o suprafaţă de 2,2 ha. Restul zonelor de luncă nu au putut fi cercetate, fiind reprezentate de terenul agricole, la sud de islaz, şi pădurea de pe malul Dunării. Au fost identificate şapte (7) posibili piloni ai podului situaţi pe aliniamentul dintre piciorul podului din nord şi pilonii identificaţi în Dunăre cu sonal multibean. Anomaliile descoperite au formă ovală, cu diametre de circa 10 m (orientate est-vest). Anomaliile se estompează în partea sudică. S-a presupus că diferenţa de contrast poate reprezenta stadii diferite de conservare a pilonilor din cauza amplasării mai aproape de cursul Dunării. De asemenea, se poate presupune că acesti piloni din lunca indundabilă au fost construiţi din lemn.

Existenţa podului de la Sucidava a fost doar menţionată lapidar în scrierile unor autori romano-bizantini sau în compilaţii anonime. La sfârşitul veacului al XVII-lea, Marsigli încerca fără succes să localizeze urmele sale. În schimb, podul este figurat în aceeaşi perioadă, pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. În secolul XIX, urmel podului vor trezi interesul inginerului bucovinean Alexandru Popovici şi îl vor determina la Ceza Boliac să întrepindă investigaţii mai amănunţite.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare geofizică 2022

Universitatea din București ȘERBĂNESCU Adrian
OPRIȘ Ioan Carol
2. batimetrie 2017

S.C. Marine Research S.R.L. IONESCU Alexandru Dan
SURLEANU Adrian Constantin
STĂNIȘTEANU Andrei Eugen
DRAGOMIR Mihai
SIMION Cătălin George
CERCEL Alexandru Ioan
3. cercetare sistematică 2002

* AMON Lucian
* GHERGHE Petre
Universitatea din Craiova * *
4. cercetare sistematică 1968

Universitatea din Craiova TOROPU Octavian
Universitatea din București TUDOR Dumitru
5. cercetare sistematică 1902

* TOCILESCU Grigore
* POLONIC Pamfil
Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti * *

Bibliografie
1. Gherghe, Petre; Amon, Lucian, Noi date în legătură cu podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava, Pontica, 40, Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, 2007, 359-369, https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/06/pontica-40-pag-359-369.pdf [Publicaţie]
2. Tudor, Dumitru, Sucidava, Craiova, 1974 [Publicaţie]
3. Comănescu, Florin Laurențiu, 2017 [Fișă de sit] (sursa fişei de sit)
4. Opriș, Carol Ioan et all, Pons per Danuvium ductus. Date noi despre podul lui Constantin cel Mare dintre Oescus şi Sucidava, Cercetări Arheologice, 29, 2, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2022, 631-664, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=128578-pons-per-danuvium-ductus-date-noi-despre-podul-lui-constantin-cel-mare-dintre-oescus-si-sucidava--cercetari-arheologice-ca--2-xxix-2022 [Publicaţie]
5. Opriș, Carol Ioan et all, Pons per Danuvium ductus.Date noi despre podul lui Constantin cel Mare dintre Oescus şi Sucidava, Limes, 12, 2022, 8-15, https://limesromania.ro/ro/download/?id=579&tk=cb16633617f41f928032d35d5659cebf19a2cdd8 [Publicaţie]
6. Giurescu, Constantin C., Harta stolnicului Constantin Cantacuzino. O descriere a Munteniei la 1700, Revista Istorică Română, 1, 1943, 1-28 [Publicaţie]
7. Kanitz, F., Donau-Bulgarien und der Balkan. Historisch-geographisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1860-1879, Renger’sche Buchhandlung, Leipzig, 1882, 1-2 [Publicaţie]
8. Tudor, Dumitru, Podurile romane de la Dunărea de Jos, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București [Publicaţie]
9. Tudor, Dumitru, Podul lui Constantin cel Mare de la Celei, Arhivele Olteniei, 13, 1934, 107-124 [Publicaţie]
10. Toropu, Octavian, Noi contribuții privitoare la podul lui Constantin cel Mare de peste Dunăre, Analele Universității din Craiova (seria istorie-geografie-filologie), 1, 1972, 20-30 [Publicaţie]
 
 
Scroll