Vasele descoperite de tip borcan, străchinile, castroanele şi ceştile decorate cu motivul bradului, incizii paralele sau oblice, benzi haşurate orizontal, vertical sau unghiular se încadrează, pe baza caracteristicilor decorative şi a facturii pastei, pe tot parcursul fazei a II-a din evoluţia culturii Coţofeni. Cultura Schneckenberg apare în punctul cercetat printr-un singur fragment ceramic).

Cultura Wietenberg are cel mai bogat material arheologic reprezentat de vase cu corp bombat de mărime mijlocie, vas cu buza dreaptă, corp arcuit, cu torti pe gât, castroane, strachină, vase cu profil în forma de ,,S” cu corp bombat, farfurii şi ceşti, toartă şi strecurătoare. Decorul prezent pe fragmente a fost realizat prin incizie, impresiune, canelare, încrustare şi în relief. Pe baza prelucrării ceramicii şi a caracteristicilor sale, aşezarea Wietenberg se încadrează în fazele II şi III ale evoluţiei culturii. Materialul litic este diversificat, remarcându-se cu silexul, în mai multe variante şi diverse stadii de prelucrare, silexul de calitate inferioară, cu tendinţe spre gresie, adunat probabil din Târnava Mică, gresii fine cuarţitice, slab micacee şi un posibil topor de piatră spart din vechime.

Din aria aşezării romane provin fragmente de cărămizi, bucăţi din pietre de râşniţă, ceramică, resturi din schelete umane răvăşite de arătură şi trei monede: un as de bronz de la Traian emis la Roma (104-111) şi doi denari din argint de la Sever Alexander, bătuţi la Roma, în anii 222 şi 225 p.Chr.