Site Information
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
RAN Code
|
|
87610.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
HD-II-m-A-03447 |
Name
|
|
Situl bisericii Sf. Treime a Mănăstirii Prislop de la Silivaşu de Sus |
County
|
|
Hunedoara |
Commune
|
|
Oraş Haţeg |
City/Town/Village
|
|
Silvaşu De Sus |
Landmark
|
|
Situl se află pe Valea Silvaşului, la 7 km depărtare de sat. |
Hydrographic landmark - name
|
|
Slivuţ |
Hydrographic landmark - type
|
|
pârâu |
Site Class
|
|
structură de cult |
Site Type
|
|
edificiu religios |
Description
|
|
Mănăstirea “Sf. Treime” Prislop reprezintă de aproape şapte secole unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Se considera ca ar fi fost construită de Nicodim de la Tismana. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezenţa lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală pe Evangheliarul său: "Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Ţara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Ţara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaş, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop şcoala de învăţătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoţi la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII vieţuieşte Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veşmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Piteşti. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici şi ortodocşi. În secolul al XIX-lea era aproape pustie şi administrată de preoţi de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocşi (1948), a fost desfiinţată şi alocată pentru destinaţii laice. S-a refăcut ca lăcaş mănăstiresc după anul 1975, ca o comunitate de călugăriţe. |
Notes
|
|
Sit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 91. |
State of preservation
|
|
medie / 01.02.2011 |
Natural hazards
|
|
Cutremur: 3 / 01.02.2011 |
Human risk
|
|
Afectare parţială: 3 / 01.02.2011 |
Ownership
|
|
privat |
Owner
|
|
BOR |
Last record update
|
|
13.01.2020
|
|
|
Finds
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
Biserică
|
Epoca medievală dezvoltată
(sec. XIV - XV)
|
|
|
Biserica veche in faza I de constructie, a fost ridicată în vremea marelui cnezat al Densuşului. Era formată din naos, pronaos şi un altar.
|
|
Biserică
|
Epoca medievală dezvoltată
(1564)
|
|
|
Biserica veche în faza II de construcţie avea plan triconc şi turla pe naos şi a fost “ridicată din temelii” de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Ţara Românească în sec. XVI. Acum biserica este considerată şi drept mănăstire.
|
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(sec. XVIII)
|
|
|
Biserica nouă a fost ridicată în sec. XVIII şi cunoscută ca Mânăstirea Silivaşului.
|
|
|
Bibliography
|
1.
Rusu, Adrian Andrei, Ctitori și biserici din Țara Hațegului până la 1700, Satu Mare, 1997 [Publicaţie] (site record source)
|
2.
Vătăşianu, Virgil, Vechile biserici de piatră româneşti din județul Hunedoara, Anuarul Comisiunii Monumentelor istorice. Secţia pentru Transilvania, 1929, Cluj, 1930 [Publicaţie]
|
3.
Porumb, Marius, Biserica Mănăstirii Prislop - un monument din secolul al XV-lea, în studii de istoria artei, Cluj Napoca, 1982, 124-127 [Publicaţie]
|
4.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 158 [Publicaţie] (site record source)
|
5.
Popșe, Corina; Mitrea, Vasile; Nemeti, Sorin; Fodorean, Florin, Studiu istoric aferent PUG-ului orașului Hațeg, jud. Hunedoara, 2015, 37 [Fişă tehnică]
|
|
|
|
|