Biserica este formată dintr-o navă dreptunghiulară şi o absidă poligonală decroşată la care este adosată sacristia, pe latura de nord. Absida altarului este semicirculară sprijinită în partea de est, în ax, de un contrafort. Construcţia este în stil baroc, cu elemente decorative specifice stilului neoclasic.

Incinta actuală are o formă pentagonală adaptată terenului, cu lungimea de 76 m şi lăţimea de 70 m. Cele mai lungi laturi sunt cele de vest, de 50 m, şi de nord, de 40,2 m. Din incinta veche au mai rămas puţine părţi originale, printre care un fragment de zid lung de 8,4 m, situat pe latura de est, în dreapta intrării actuale. Zidul este construit din piatră şi cărămidă, având o înălţime de 4 m în exterior şi grosimea de 0,66 m, fiind prevăzut în partea superioară cu metereze duble. Clădirea porţii de est (din stânga intrării actuale până la clopotniţă), are lungimea de 14,5 m, cu parter şi etaj. Parterul este compartimentat în trei părţi. Poarta propriu-zisă era carosabilă, fiind lungă de 5,05 m şi lată de 3,2 m, acoperită cu un planşeu recent, iar poarta actuală, ce străpungea curtina, era probabil poarta pietonală. Celelalte încăperi de la parter măsoară 3,60 x 2,1 m, 4,50 x 3,45 m, având ziduri mai groase spre exterior, de 0,80 m, faţă de cele interioare, de 0,60 m. În exteriorul porţii se află două contraforturi cu lungimea de 0,75 m, între care ar fi existat probabil o hersă ce bara intrarea. Etajul este compartimentat în acelaşi fel.

Turnul clopotniţă este ridicat pe zidul de incintă, are două niveluri despărţite pe registrele faţadei printr-o cornişă profilată. Turnul este adosat de casa clopotarului, construcţie cu parter şi etaj, ridicat de asemenea pe zidul de incintă, care asigură accesul în incintă printr-un gang în mâner de paner. Accesul la nivelul superior se face din incintă printr-o scară exterioară de lemn până la prispa care deserveşte camerele etajului.