Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN26573.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010BH-II-a-A-01052
NumeOraşul medieval Oradea - Centrul Istoric
JudețBihor
Unitate administrativăMunicipiul Oradea
LocalitateOradea
PunctCentrul Istoric
ReperOraşul medieval Oradea se întinde în zona delimitată de străzile: str. Bărăganului, str. Olteniei, str. Parcului, , str. Schiff Emo, Calea Mareşal Alexandru Averescu, str. Grădinilor, str. Prutului, str. Oţelarilor, str. Muntele Găina, Bulevardul Dimitrie Cantemir, str. Sucevei, str. Mihai Viteazul, str. Mihail Kogălniceanu, str. Avram Iancu, str. Vuza Vodă, str. Jean Calvin, str. Duiliu Zamfirescu, str. Tudor Vladimirescu, str. Patrioţilor, str. Moscovei, Bulevardul Republicii.
Forma de reliefterasă
Utilizare terenlocuire
Categorielocuire civilă
Tipcetate
DescriereOradea medievală a dispărut în urma ocupaţiei otomane şi a restructurărilor urbane de la începutul secolului al XVIII-lea. Încercând să evaluăm gradul de urbanizare şi poziţia ierarhică a Oradiei în contextul reţelei urbane a Bazinului Carpatin, constatăm că a existat o perioadă lungă, în care oraşul a avut şansa de a se ridica printre oraşele de vârf şi a deveni un vector de dezvoltare regional. Ea a durat cel puţin vreo două secole, acoperind mare parte din Evul Mediu, a marcat ascensiunea continuă a urbei şi devenirea într-un adevărat civitas, char dacă nu şi în accepţiunea strict juridică a termenului. Această perioadă, aproximativ dintre anii 1330 şi 1556 a însemnat dezvoltarea semnificativă a vieţii comerciale, acumularea unor privilegii, înfiinţarea unor instituţii, bresle, foruri publice şi aşezăminte (şcoli, spitale, mănăstiri, vămi, târguri), apariţia unui segment al patriciatului, comercianţilor, meşteşugarilor dar şi a unui număr mare de persoane cu studii încheiate la universităţi europene, totodată cristalizarea unei vieţi culturale deosebit de efervescente, toate elemente determinante în procesul de urbanizare.
În urma acestei evoluţii, Oradea a ajuns în fruntea ierarhiei oraşelor medievale din Bazinul Carpatic, imediat după oraşele libere regale şi cele de prim rang din categoriile următoare, fără să beneficieze de o autonomie administrativă reală (oraşul se afla în toată această perioadă sub jurisdicţia episcopiei romano-catolice şi a capitlului), surclasând însă toate celelalte oraşe episcopale ale regatului Ungar, judecând pe baza criteriilor indicilor de centralitate.
Oraşul Medieval a fost compus din şapte cartiere cu localizare sigură. Alte trei entităţi, cu posibil rol de cartier şi anume Insula (1318), Villa Nova (1285) şi Villa Hidkeözszeöleös (1374) nu au putut fi localizate cu precizie.
ObservațiiPe teritoriul oraşului medieval - exceptând aici cetatea s-au efectuat doar cercetări arheologice sporadice, cu ocazia descoperiri întâmplătoare de vestigii, materializate într-un număr extrem de mic de rapoarte şi publicaţii. Nu s-au efectuat cercetări sistematice sau măcar punctuale, care să încerce să surprindă topografia medievală dau diverse obiective istorice existente în acest teritoriu în cursul evului mediu. Delimitarea oraşuklui medieval Oradea s-a făcut prin raportare la trama stradală actuală, care nu coincide în totalitate cu lista străzilor amintite ăn Lista Monumentelor Istorice, ediţia 2015.
Data descoperirii1881
Suprafața sitului 200,89 ha
Riscuri antropiceDemolare: 4 / 24.03.2021; Afectare parţială: 2 / 06.11.2019; Vandalism: 2 / 24.03.2021
Regim de proprietatepublic şi privat
Data ultimei modificări a fişei24.3.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca medievală dezvoltată (sec.XII - XVIII) neprecizată Cetatea medievală se află în partea de sud a oraşului actual, pe malul stâng al Crişului Repede.
Este menţionată întâia oară in 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea ei este atribuită Regelui Ladislau (1077-1095) care a hotărât să ridice o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria, pe un loc numit Varad - Cronica pictată de la Viena (Chronicon pictum Vindobonensae), leagănul viitoarei episcopii catolice.

In jurul vechii cetăţi, cea de forma neregulată, uşor ovală, s-a ridicat noua cetate, pentagonală, cu scopul protejării edificiilor interioare şi a aşezărilor din jur. Abia in a doua jumătate a secolului al XVI-lea, in plină ascensiune a Imperiului Otoman, încep lucrările de fortificaţii, lucrări ce vor dura până în 1618.

Cetatea, in forma exterioară de azi, a fost asediată de mai mult ori dar n-a fost cucerită decât de două ori. În toamna lui 1598, cetatea a fost asediată cinci săptămâni de oştile turceşti, fără a fi cucerită.A fost reşedinţă a Episcopiei romano-catolice de Oradea (1092-1557) şi cetate militară (1557-1857).

Restaurată 1998 - 2002.
BH-II-a-A-01052 
Bastion  Epoca medievală (1569-1618) neprecizată   BH-II-m-A-01052.04 
cazemată  Epoca medievală (1574-1598/1599)   Cazemată construită în opus mixtum folosită la depozitaterea prafului de puşcă şi a artileriei folosită pe bastion. Dimensiunile erau de 8 X 7 m. Se cazemată ţinea şi o mică curte deschisă spre SE, care avea probabil un rol protecţie şi pază.

Obiectivul cercetării arheologice a fost eliberarea terenului de sarcină 1arheologică în vederea construirii Teatrului de vară din Cetatea Oradea, punctul Bastionul Ciunt
 
Incintă  Epoca medievală târzie (sec. XVIII) neprecizată   BH-II-a-A-01052.03 
Zid de incintă  Epoca medievală (sec. XIII-XIV) neprecizată   BH-II-m-A-01052.05 
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Cartierul Szombathely se află la vest de Parcul 1 Decembrie, între str. Independenţei şi str. T. Moşoiu.  
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Cartierul Péntekhely se află între cetate şi limita vestică a Parcului 1 Decembrie, la nord de pârâul Peţa. În acest cartier medieval au fost descoperite clădiri, aparţinâd perioadei medievale precum şi cimitirul, atestat în timpul lucrărilor de realizare a Bisericii Ortodoxe în anul 1995.  
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Acest cartier a fost fondat de colonişti latini, pe malul drept al Crişului Repede, între Parcul I. C. Brătianu şi str. Republicii, respectiv str. B. Delavrancea şi Bd. Magheru. A fost descoperit şi cimitirul acestui cartier cu ocazia lucrărilor edilitare din anii 1893,1894, 1913, 1988-1990.  
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Cartierul se află la est de cetate, între Crişul Repede şi str. Muntele Găina. Pe teritoriul acestui cartier medieval au fost descoperită şi Mănăstirea franciscană ce a funcţionat între sec. XIII-XIV. Cercetările arheologice au fost realizate în anii 1826 şi 1989. Totodată, în anul 2008 a fost descoperite ruinele unei biserici sau mănăstiri medievale gotice,cu planimentrie neelucidată, dar şi morminte medievale şi ruinele unei clădiri.  
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Cartierul Grădina cerbilor se află la sud de cetatea Oradea.  
cartier de locuinţe  Epoca medievală   Cartierul se află la nord-est de Bd. Magheru, sub dealul Ciuperca.  
Lăcaşuri de cult  Epoca medievală   Pe teritoriul oraşului au existat nu mai puţin de nouă biserici parohiale (Sf. Spirit - 1317; Sf. Cruce - 1332; Sf. Martin - 1332; Sf. Iacob - 1332; Sf. Mihai - 1426; "de Bon" - 1332; Toţi Sfinţii - sec. XIII; Sf. Egidiu - 1335; Sf. Petru - 1317) şi şase mănăstiri mendicante: franciscană conventuală Sf. Francisc (1298), franciscană observantă Sf. Spirit (1490), dominicană Toţi Sfinţii (1490), augustiniană Sf. Nicolae (1339), surorilor clarise Sf. Ana (1342) precum şi claustrul beghinelor (1318). În apropierea oraşului medieval au mai funcţionat alte trei mănăstiri, ale căror locaţii au fost înglobate ulterior în intravilan: cea premonstratensă Sf. Ştefan protomartirul, pe Dealul Promontor, între strada Piatra Craiului şi strada Cantonului, cea paulină Sf. Fecioară, de sub Dealul Nadăş, lângă izvorul Csurgo şi cea paulină Sf. Ieronim, de sub Dealul Omlás. Dispunem deasemenea de informaţii privind existenţa a trei spitale: spitalele Sf. Elisabeta (1426) şi Sf. Spirit (1440) respectiv Domus Leprosorum (1340).  
Necropolă  Epoca medievală   Necropolele medievale au fost localizate pe locul fostului ravelin din faţa cetăţii, în zona intersecţiei bulevardului Magheru şi a străzii G. Enescu, dar mai multe morminte au fost semnalate şi la cele două capete ale str. V. Alecsandri. Cele vestice au ieşit la iveală recent, cu ocazia reabilitării Pieţei Unirii.  
cuptoare  Epoca medievală   Cuptoare medievale de ars ceramică cu un bogat inventar au fost recuperate la începutul anilor 1990 lângă biserica Sf. Ladislau, pe o arie cuprinsă între malul Crişului şi biserică.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2007
2. sondaj 2002
Nume Prenume Rol
RUSU Andrei Adrian 2
MARTA Liviu 1
Instituţia Rol
MTC Oradea 1
IAIA Cluj 2
3. cercetare sistematică 2001 1
Nume Prenume Rol
CODREA Ionuț-Cosmin 4
BARBU Ioana Lucia 3
MĂEGINEAN Florin 3
MARTA Doru 2
RUSU Adrian Andrei 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca 1
Muzeul Ţării Crişurilor Oradea 2
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca 3
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia 4
4. cercetare sistematică 2000
Nume Prenume Rol
RUSU Adrian Andrei responsabil
MARTA Doru membru colectiv
MIZGAN Vasile membru colectiv
Instituţia Rol
IAIA Cluj 1
MTC Oradea 2
Trans Arheo Cluj 2
5. cercetare sistematică 1997
Nume Prenume Rol
RUSU Andrei Adrian 2
BULZAN Sorin 1
MARTA Doru 1
Instituţia Rol
MTC Oradea 1
IAIA Cluj 2
6. cercetare sistematică 1991-2001
Nume Prenume Rol
RUSU Adrian Andrei 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca 1

Bibliografie
1. Rusu, Adrian Andrei, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=612 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Doru, Marta, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=527 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=35 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1658 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=181 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3933 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 222-223, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1448 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2001, p. 166, nr. 137, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1180 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Marta, Doru, 2003 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
10. Rusu, Adrian Andrei, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, p. 220, nr. 133, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2040 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 223, poz. 204, 206-209 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
12. Doru, Marta, 2005 [Fişă tehnică]
13. Russu, Ioan, Cetatea Oradea, Monografie arheologică. I. Zona palatului episcopal, Oradea, 2002 [Publicaţie]
14. Bulzan, Sorin, Studiu arheologic de fundamentare PUG Municipiul Oradea, Studiu [PUG]
15. Emődi, Tamás, 2020 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)