Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN160635.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-A-05795
NumeCetatea Dinogetia de la Garvăn - Bisericuţa
JudețTulcea
Unitate administrativăJijila
LocalitateGarvăn
PunctBisericuţa (Bisericuţa)
ReperCetatea se află la 5 km nord-vest de satul Gărvan şi 1 km est de DN Galaţi-Tulcea; la 3,5 km de cotul Dunării la Galaţi în balta Lăţimea.
Forma de reliefpopină
Categorielocuire civilă
Tipcetate
DescriereCetatea romano-bizantină şi bizantină de la Dinogetia; are 14 turnuri; în interior, o basilica paleocreştină, datare sec. IV-VI, bisericuţa bizantină (sec. X), domus, praetorium; în exteriorul cetăţii, terme romane târzii
Observațiistare foarte proastă de conservare; restaurare făcută prost şi incomplet, atât pentru turnuri cât şi pentru terme
Riscuri naturaleCutremur: 3 / 17.12.2009; Inundaţii: 2 / 17.12.2009; Animale: 3 / 17.12.2009; Insecte: 2 / 17.12.2009
Riscuri antropiceDemolare: 2 / 17.12.2009; Afectare parţială: 3 / 17.12.2009; Vandalism: 3 / 17.12.2009; Furturi: 3 / 17.12.2009; Incendii provocate: 3 / 17.12.2009
Regim de proprietatepublic
Data ultimei modificări a fişei13.5.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
obiect izolat  Neolitic neprecizată Cu ocazia săpăturilor arheologice au fost descoperite topoare de piatră neolitice, aduse din altă parte sau scoase la suprafaţă de locuitorii cetării romane sau celei medievale timpurii.  
Aşezare  Geto-dacică (sec. III-I a. Chr.)   La baza culturii materiale romane stau resturile aparţinând acestei perioade. Numele însuşi, Dinogetia, dovedeşte exstenţa unei aşezări băstinaşe, mai veche decâtcetatea cunoscută în sursele literare antice. Această aşezare întreţinea legături comerciale cu centrele greceşti din bazinul Mării Egee, după cum o dovedesc două mănuşi de amfore elenistice din sec. al III-lea a. Chr. descoperite pe platoul de la sud de cetate.  
Castellum  Epoca romană timpurie (sec. I-III p. Chr.)   În secolul I p. Chr. Populaţia geto-dacică a fost supusă de către romani, care s-au aşezat atât pe popină cât şi pe terenul situat la vest de gârla Lpţimii, unde se găsesc fragmnte ceramice, cărămici, monede. Unităţile militare romane aveau misiunea de a respinge atacurile provinciei şi de a-i ţine în supunere pe geto-daci. Cărămici cu ştampila unora dntre aceste detaşammante arată prezenţa lor la Dinogetia, în castellum peste care s-a ridicat cetatea de mai târziu.
Diferite urme de cultură materială arată continuitatea vieţiiîn secolele II-III p. Chr. Un soldat realizează o inscripţie pe un vas ceramic, iarun fragment de inscripţie grecească, din vremea lui Alexandru Sever (222-235) şi alte blocuri sculptate din secolele II-III p. Chr. Au fost folosite ca material de construcţie în zidurile romane târzii.
 
Cetate  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) romano-bizantină În timpul împăratului Diocletian au fost făcute o serie de reforme economice, admnistrative şi militare. Totodată, s-au construit sau au fost refăcute un sir de cetăţi de pe malul drept al Dunării. Din acest lanţ de aşezări întărite face parte şi Dinogetia.
Au fost observate urmele unor distrugeri care au avut loc în a doua jumătate asecolului al IV-lea, iar acestea par să fie legate de invazia hunirlor din 375.
În sec. IV-V se înalţă noi construcţii, apropiate ca tehnică de cele din timpul lui Diocletian şi Constantin cel Mare. Totuşi, cele mai însemnate refaceri de construcţi şi anexe au avut loc în timpul împăraţilor Anastasius I şi Iustinian.
În a doua parte a domniei lui Iustinian, mai precis în 559, Dinogetia a fost pârjolităde atacul neaşteptat al tribului huno-bulgar al Kutrigurilor, după care nu s-a mai putut ridica niciodată la situaţia înfloritoare de mai înainte.
TL-I-m-A-05795.02 
Zidul de incintă  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   Zidul de incintă a fost ridicat direct pe stânca naturală. Acesta avea grosimea de 3 metri şi închidea platoul sau partea cea mai înaltă, de formă neregulată a popinei Bisericuţa. Poziţia dominată a terenului, la care se adaugă un astfel de zid de împrejmiuire, care probabil avea cel puţin 2-3 matri înălţime, constituiau un bun mijloc de apărare.
Din loc în loc, zidul de incintă este întărit cu turnuri exterioare în formă de potcoavă. Din cauza terenului în pantă, turnurile în număr de 14 au temelia la un nivel mai jos decât zidul cetăţii. Fiecare turn avea parter la care se cobora pe o scară de lemn, şi etaj aşezat pe grinzi groase de lemn care se mai vedea la turnurile 4 şi 10. Parterul turnurilor servea pentru păstrearea muniţiilor şi a proviziilor, iar etajul era petru apărare.
Ca material de construcţie pentru zidul de incintă şi turnuri s-a folosit piatră de şist din dealul Bugeacului, alternând în multe locuri cu cărămidă romană, de bună calitate având dimensiunile de circa 0.30X0.30 m. Legătura dintre ele se făcea cu mortar de var şi nisip, în care, în cursul sec. IV se amestecau bucăţi mărunte de cărămidă pisată.
 
Poarta Mare  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   Pe latura de sud-est a cetăţii, unde panta platoului era mai joasă şi deci mai uşor accesibilă, se află poarta principală. Aceasta era străjuită d două turnuri de apărare, iar pe laturile de vest şi nord alte două porţi mai mici, prin care nu se putea pădrunde decât cu piciorul. Astfel de dechideri trebuiau să fie cât mai puţine şi cât mai mici, pentru ca duşmanul să nu se strecoare în cetate decât cu mare dificultate.
La poarta cea mare şi la poarta cea mică, s-au folosit pentru construcţie blocuri de piatră de calcar, tăiate regulat şi monumente sculpturale mai vechi., dar şi sişt din dealurile Bugeacului şi cărămidă romană, utilizate şi pentru idul de incintă.
 
Via principalis  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   De la poartă se putea merge spre mijlocul cetăţii pe strada principală (via principalis). Aceasta are lăţimea de circa 4 m şi este cea mia largă stradă din interiorul cetăţii, fiind construită direct pe stânca ce urcă în pantă lină spre interior. De o parte şi de alta a străzii principale se înălţau clădiri impunătoare ce aveau un caracter oficial şi porneau diferite ulicioare neregulate şi înguste (largi de doar 1.50-2 m).  
Basilica  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   Basilica are formă dreptunghiulară, cu lungimea de 16 m şi lăţimea de 9.70m, terminându-se în partea de răsărit printr-un zid semicircular-absidă. Zidurile sunt groase de 0.70-0.80 m, construite din piatră ci puţină cărămidă legate cu mortar.
Interiorul basilicii era împărţit în trei încăperi, nave, separate între ele prin colane. Nava centrală avea lungimea de 4.7m iar cele laterale câte 1.80 m fiecare. Basilica era pavată cu cărămidă, iar acesta s-a păstrat numai în apropierea de intrare şi în colţul de sud al clădirii. Cărămizile erau aşezare pe un strat de nisip, iar într-un singur loc, sub stratul de nisip au apărut câteva cărămizi dintr-un pavaj mai vechi al basilicii.
 
Praetorium  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   Casa comandantului (praetorium) se află către mijloc, în jumătatea de nord-vest a aşezării. Aceasta este alcătuită dintr-o încăpere mare, pătrată, cu zidurile groase, construite în aceiaşi tehnică cu zidul de incintă al cetăţii şi pavată cu cărămidă. Intrarea se află pe mijlocul laturii de vest, iar în interior se înălţau patru piloni din piatră alternând cu cărămidă ce ajutau la susţinerea acoperişului.  
Domus  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI p. Chr.)   Această casă aparţinea unui aristocrat roman, fiind realizată la mijlocul sau în a doua jumătate a secolului a IV-lea p. Chr. Aceasta a fost construită din piatră locală, alternând în partea superioară a zidurilor cu rânduri orizontale de cărămidă. Pentru legarea pietrelor şi a cărămizilor din zid s-a folosit mortar de var amestecat cu nisip curat. Dimensiunile exterioare ale casei sunt de circa 28X19 m. Printr-o poartă existentă aproximativ la mijlocul laturii de sud, se pătrundea în curtea interioară (atrium), pavată cu cărămidă şi mărginită de portic de la care s-au mai păstrat pe locul lor decât bazele de piatră a trei colane. Spre est, atriul comunica cu trei încăperi: una mare (circa 10 X 7) la mijloc şi alte două mai mici, care la rândul lor comunicau spre est cu alte două camere . Spre vest de atrium se aflau alte trei sau patru încăperi, ale căror zziduri despărţitoare distruse în cea mai mare parte, erau din pietre legate cu lut galben.  
Cetate  Epoca medievală timpurie (sec. X - XII) neprecizată După perioada dintre anii 600 şi 970, căreia îi corespunde un strat subţire fără urme de locuire, a urmat o perioadă de locuire. Această locuire este documentată prin intermediul descoperirilor arheologice, respectiv gropile de bordee şi de provizii dar şi a materialului arheologic datat cu ajutorul monedelor din timpul lui Ioan Tsimiskes.  
Necropolă  Epoca bizantină (sec. XI-XIII)   Au fost descoperit 92 morminte în perimetrul cetăţii, împrejurul bisericii.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2013
Nume Prenume Rol
PARASCHIV-GRIGORE Ioana 3
PARASCHIV-GRIGORE Eugen 3
PANAITE Adriana 2
BARNEA Alexandru 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 2
Muzeul Național de Istorie a României 3
2. cercetare sistematică 2012
Nume Prenume Rol
PARASCHIV-GRIGORE Eugen Marius 3
PARASCHIV-GRIGORE Ioana 3
PANAITE Adriana 2
BARNEA Alexandru 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Muzeul Național de Istorie a României 2
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 3
3. cercetare sistematică 2011
Nume Prenume Rol
PARASCHIV-GRIGORE Eugen 3
PARASCHIV-GRIGORE Ioana 3
PANAITE Adriana 2
BARNEA Alexandru 1,2
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie-Universitatea București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", București 2
Muzeul Național de Istorie a României 3
4. cercetare sistematică 2010
Nume Prenume Rol
PARASCHIV-GRIGORE Eugen Marius 2
PARASCHIV-GRIGORE Ioana 1, 2
BARNEA Alexandru 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Muzeul Național de Istorie a României 2
5. cercetare sistematică 2006
Nume Prenume Rol
PARASCHIV Eugen 3
IONESCU Mihai Severus 2
GRIGORE Ioana 1
DRĂGHICI Filica 1
BARNEA Alexandru 1
OLARIU Cristian 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Baza aeriană 90 Otopeni 2
Muzeul Național de Istorie a României 3
6. cercetare sistematică 2005
Nume Prenume Rol
IONESCU Mihai Severus 2
BARNEA Alexandru 1
OLARIU Cristian 1
PARASCHIV Eugen 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Baza aeriană 90 Otopeni 2
7. cercetare sistematică 2004
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru 1, 2
OLARIU Cristian 1
PARASCHIV Eugen 1
DRAGOMIR Daniel 1
SLĂTINEANU Ștefan 1
DRĂGHICI Filica 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" 2
8. cercetare sistematică 2003
Nume Prenume Rol
IONESCU Mihai Severus 3
BARNEA Alexandru 1, 2
PARASCHIV Dorel Eugen 1
OLARIU Cristian 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 1
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" 2
Şcoala Generală nr. 3 Mangalia 3
9. cercetare sistematică 2002
Nume Prenume Rol
IONESCU Mihai Severus 3
OLARIU Cristian 2
BARNEA Alexandru 1, 2
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" 1
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 2
Şcoala Generală nr. 3 Mangalia 3
10. cercetare sistematică 2001
Nume Prenume Rol
IONESCU Mihai 3
OLARIU Cristian 2
BARNEA Alexandru 1, 2
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București 1
Facultatea de Istorie, Universitatea din București 2
Şc. Generală nr. 3 Mangalia 3
11. cercetare sistematică 2000
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru 1
OLARIU Cristian 1
Instituţia Rol
Facultatea de Istorie din București 1
12. cercetare sistematică 1997
13. cercetare sistematică 1996
14. cercetare sistematică 1995
15. cercetare sistematică 1976-1978
Nume Prenume Rol
BARNEA Alexandru
16. cercetare sistematică 1963-1968
Nume Prenume Rol
BARNEA Ion
17. cercetare sistematică 1959
Nume Prenume Rol
ȘTEFAN Gheorghe
BARNEA Ion
MITREA Bucur
18. cercetare sistematică 1958
Nume Prenume Rol
ȘTEFAN Gheorghe
BARNEA Ion
COJA Maria
MITREA Bucur
19. cercetare sistematică 1957
Nume Prenume Rol
ȘTEFAN Gheorghe
20. cercetare sistematică 1955
Nume Prenume Rol
ȘTEFAN Gheorghe
BARNEA Ion
MITREA Bucur.
21. cercetare sistematică 1940
Nume Prenume Rol
DUMITROAIA Gheroghe 1
Instituţia Rol
Muzeul Național de Antichități 1

Bibliografie
1. Barnea, Alexandru; Suceveanu, Alexandru, La Dobroudja romaine, Bucureşti, 1991 [Publicaţie]
2. Suceveanu, Alexandru, Viaţa economică în Dobrogea romană, Bucureşti, 1987 [Publicaţie]
3. Listei Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2260, 153-156 [Ordin MCC]
4. Barnea, Alexandru, Dinogetia, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
5. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 139, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1371 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, 85, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1041 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Barnea, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, 129-130, 82, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1956 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
8. Barnea, Alexandru, Garvăn - Bisericuţa, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
9. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI), PONTICA, XXIV, Constanţa, 1991, 154 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
10. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3379 [Publicaţie]
12. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3661 [Publicaţie]
13. Barnea, Alexandru, Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2229 [Publicaţie]
14. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=323 [Publicaţie]
15. Barnea, Ion, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=813 [Publicaţie]
16. Barnea, Ion, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3127 [Publicaţie]
17. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 1998, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1609&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Dinogetia-1998 [Publicaţie]
18. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4526&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Bisericuta-2010 [Publicaţie]
19. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4716&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Bisericuta-Dinogetia-2011 [Publicaţie]
20. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 1997, Institutul Național al Patrimoniului, București, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=498&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Bisericuta-1997 [Publicaţie]
21. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4936&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Bisericuta-2012 [Publicaţie]
22. Barnea, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5167&d=Garvan-Jijila-Tulcea-Bisericuta-2013 [Publicaţie]
23. Ștefan, Gheorghe, Un milliario dell'epoca di Diocleziano scoperto a Garvăn (Dinogetia), Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 1, 1957, 221-229 [Publicaţie]
24. Ștefan, Gheorghe, Dinogetia - A problem of ancient topography, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 2, 1958, 317-330 [Publicaţie]
25. Barnea, Ion, À propos de la découverte de deux sceaux byzantins de Dinogetia, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 2, 1958, 473-478 [Publicaţie]
26. Ștefan, Gheorghe, Dinogetia I, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 7-8, 1941, 401-425 [Publicaţie]
27. Ștefan, Gheorghe, Ancient vestiges chrétiens à Dinogetia-Bisericuta, Dacia - Revue d'archaeologie et d'histoire ancienne, 11-12, 1948, 303-307 [Publicaţie]
28. Barnea, Ion; Mitrea, Bucur; Ștefan, Gheorghe, Şantierul arheologic Garvăn (Dinogetia), Materiale și Cercetări Arheologice, 4, București, 1957, 195 [Publicaţie]
29. Barnea, Ion; Comșa, Eugen; Comșa, Maria; Mitrea, Bucur; Ștefan, Gheorghe, Săpăturile arheologice de la Garvăn, Materiale și Cercetări Arheologice, 5, 1958, 565 [Publicaţie]
30. Barnea, Ion; Comșa, Maria; Mitrea, Bucur; Ștefan, Gheorghe, Săpăturile de la Garvăn, Materiale și Cercetări Arheologice, 6, 1959, 629 [Publicaţie]
31. Barnea, Ion; Comșa, Maria, Şantierul arheologic Garvăn (Dinogetia), Materiale și Cercetări Arheologice, 7, 1961, 583 [Publicaţie]
32. Mitrea, Bucur; Rață, S; Ștefan, Gheorghe, Şantierul arheologic Garvăn (Dinogetia), Materiale și Cercetări Arheologice, 8, 1962, 675 [Publicaţie]
33. Barnea, Ion, Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinogetia-Garvăn, jud. Tulcea (1963 - 1968, Materiale și Cercetări Arheologice, 10, 1973, 291 [Publicaţie]
34. Barnea, Alexandru, Dinogeţia, 1978. Raport privind săpăturile arheologice de sectorul D, Via Principalis (II), Materiale și Cercetări Arheologice, 13, 1979, 205 [Publicaţie]
35. Barnea, Alexandru, Dinogetia IV, jud. Tulcea / Dinogetia IV, dép. de Tulcea, Materiale și Cercetări Arheologice. A XVII-A sesiune anuală de rapoarte, Ploiești 1983, 17, București, 1992, 217-222 [Publicaţie]
36. Săpăturile de la Garvăn (Dinogeţia), SCIVA, 1, 2, 1951, 19-50 [Publicaţie]
37. Şantierul Garvăn (Dinogetia), SCIVA, 3, 1952, 349-422 [Publicaţie]
38. Şantierul Garvăn - Dinogetia, SCIVA, 1-2, 4, 1953, 240-274 [Publicaţie]
39. Şantierul arheologic Garvăn (Dinogetia) (r. Macin, reg. Galaţi), SCIVA, 1-2, 5, 1954, 161-198 [Publicaţie]
40. Barnea, Ion, Amforele feudale de la Dinogetia, SCIVA, 3-4, 5, 1954, 513-530 [Publicaţie]
41. Şantierul arheologic Garvăn - Dinogetia, SCIVA, 3-4, 6, 1955, 713-754 [Publicaţie]
42. Barnea, Ion, Un fragment de broderie din secolele XI - XII de la Dinogetia - Garvăn, SCIVA, 3, 15, 1964, 435-440 [Publicaţie]
43. Barnea, Ion, O casă romană tîrzie de la Dinogetia, SCIVA, 2, 20, 1969, 245-266 [Publicaţie]
44. Barnea, Alexandru, Descoperiri arheologice noi în preajma cetăţii Dinogetia, SCIVA, 1, 25, 1974, 103-114 [Publicaţie]
45. Diaconu, Petre, Despre datarea nivelului "locuinţelor incendiate" de la Dinogeţia - Garvăn (jud. Tuleca), SCIVA, 3, 26, 1975, 387-394 [Publicaţie]
46. Barnea, Ion, Pandantive din epoca feudală timpurie de la Dinogeţia, SCIVA, 2, 27, 1976, 275-278 [Publicaţie]
47. Comșa, Maria, O casă romană târzie dituată extra muros de la Dinogetia, Pontica, 21-22, 1988-1989, 327-331 [Publicaţie]
48. Haimovici, Sergiu, Studiul arheozoologic al resturilor de la Dinogetia (Garvăn), aparținând epocii romane târzi, Peuce, X, 1991, 355-360 [Publicaţie]
49. Vasiliu, Ioan, Săpăturile de la Dinogetia (1982-1985), Peuce, X, 1991, 371-390 [Publicaţie]
50. Comșa, Eugen, Câteva secvențe dendrocronologice din perioada feudală timpurie, din așezarea de la Garvăn, Peuce, IX, 1984, 347-348 [Publicaţie]
51. Barnea, Alexandru; Mănucu-Adameșteanu, Gheorghe, Considerații privind începuturile locuirii din perioada medie bizantină de la Dinogetia-Garvăn, în lumina noilor încadrări cronologice pentru folles anonimi din clasa A, Pontica, XLVII, 2014, 563-610 [Publicaţie]
52. Vasiliu, Ioan, Un opaiț cu simbol creștin de la Dinogetia-Garvăn, Omul, fluviul și marea. Studii de arheologie şi istorie în onoarea lui Florin Topoleanu, Mega, Cluj - Napoca, 2017, 143-150 [Publicaţie]