Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN179132.59
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010B-II-m-A-19304
NumeBiserica Adormirea Maicii Domnului - Olari de la Bucureşti ("Uliţa Păcii")
JudețBucureşti
Unitate administrativăMunicipiul Bucureşti
LocalitateBucureşti
Adresastr. Olari 2
PunctUliţa Păcii
ReperCalea Moşilor, fostă Podul Târgului, învecinată cu una din grădinile bucureştene
Forma de reliefcolină
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserica Olari este ridicată în plină epocă fanariotă de bresla olarilor. Pisania bisericii săpată în portalul ce împodobeşte intrarea scrisă, cu litere chirilice, aminteşte că biserica a fost ridicată la 1758 de Dumitru Racoviţă, Mihai Băcanu şi Iancu Căpitanu, împreună cu obştea olarilor, în vremea domnitorului Scarlat G. Ghica.
ObservațiiBiserica Olari a supravieţuit cutremurului din 1977, dar a fost mutată de pe amplasamentul ei din calea Moşilor de două ori, între 1982-1985. Actualmente biserica se află în spatele zidului de blocuri de pe Calea Moşilor.
Stare de conservaremedie / 01.01.1993
Riscuri naturaleCutremur: 3 / 01.01.1994
Regim de proprietateprivat
ProprietarBOR
Data ultimei modificări a fişei9.12.2014
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
biserică  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVIII)   Biserica veche numită Biserica Ceauş Precup fusese ridicată la începutul secolului XVIII. La 1752 o aminteşte încă un hrisov al Mănăstirii Pantelimon. De la această biserică mai veche s-au moştenit de către Biserica nouă - Olari - două antimise, unul de la 1718 şi celălalt de la 1733.  
Biserică  Epoca modernă (1758) neprecizată Biserica Olari a fost ridicată la 1758 în timpul domniei lui Scarlat Ghica. Biserica are plan triconc cu turlă pe naos şi turn clopotniţă pe pronaos, fiind reprezentativă pentru sec. XVIII. De dimensiuni medii, ctitoria lui Dumitrasco Racoviţă impune prin desfăşurarea pe verticală. Policromia caracteristică epocii era luxuriantă şi de factură orientală. Zidurile simetrice ale pronaosului a fost adosată pe latura nordică a bisericii un turn cu exterior poligonal. Pridvorul a fost închis în sec. XIX, mai precis în 1836, iar peretele dintre pronaos si naos a fost înlăturat, rămânând doar un arc şi două fragmente laterale de zid.

Din cauza cutremurului din 1802, turla de zid a fost demolată, biserica primind două turle de lemn. Ferestrele originale de factură brâncovenească au fost lărgite, ducând astfel la o spărtură în unitatea stilistică a faţadelor. Prin zidirea pridvorului portalul a fost deplasat de la locul lui original pe locul intrării exonartex-ului. Partea reconstruită radical este turla naosului.
 

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 566, poz. 1601 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Monah, Dan, Biserica Olari din Bucureşti, Revista Monumentelor Istorice, 1-2, Bucureşti, 1993-1994, 57-63 [Publicaţie]
3. Florescu, G.D., Din vechiul București, Biserici, curţi boiereşti şi hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, 1935 [Publicaţie]
4. Giurescu, C.C., Istoria Bucureștilor, Sport-Turism, 1979, 89 [Publicaţie]