Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN179472.05
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010IF-II-a-A-15298
NumePalatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia
JudețIlfov
Unitate administrativăMogoşoaia
LocalitateMogoşoaia
AdresaValea Parcului 1
Reperpe D. N. Bucureşti - Târgovişte
Categorieconstrucţie
Tippalat
DescrierePalatul Mogoşoaia ridicat la 1702 de către domnitorul Constatin Brâncoveanu, constituie una din cele mai mare realizări ale stilului brâncovenesc, stil considerat apogeul artei mldievale munteneşti. "Micul Versailles" de la Mogoşoaia este considerat apogeul arhitecturii civile brâncoveneşti sub toate aspectele. Complexul Mogoşoaia conţine palatul propriu-zis, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica "Sfântul Gheorghe" aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit. Palatul Mogoşoaia a fost posesia familiei Brâncoveanu timp de 120 de ani, apoi proprietatea familiei Bibescu. Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. O nouă distrugere a palatului a avut loc în timpul revoluţiei din 1821. După moartea lui Grigore Brâncoveanu, ultimul în stirpea brâncovenească, în 1832, palatul a rămas moştenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat şi, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia şi a fost renovat între 1860-1880 de Nicolae Bibescu, care a construit şi cavoul familiei în parcul palatului, şi vila Elchingen din apropiere. În timpul Primului Război Mondial, au fost alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În 1949, palatul a fost şi el naţionalizat. În 1957 palatul a devenit sediul secţiei feudale a Muzeului Naţional de Artă, fiind restaurat începând cu 1977. În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică.
Stare de conservarefoarte bună / 18.01.2011
Regim de proprietatestat
ProprietarCentrul Naţional de Cultură
Data ultimei modificări a fişei15.5.2013
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Palat  Epoca modernă (1702)   Palatul construit la 1702, de o arhitectură zvealtă şi semeţă, punctul culminant al stilului brâncovenesc ajuns în pragul barocului, are ca părţi arhitecturale componente foişorul mare, loggia şi foişoarele mici ce încadrează loggia.Centrul compoziţional al faţadei de vest
este loggia încadrată de 2 mici foişoare.Loggia este preluată din arhitectura italiană dar este în perfectă consonanţă cu tradiţia arhitecturii autohtone. În acelaşi timp este asemănătoare ca expresie cu prispele, foişoarele şi pridvoarele româneşti. Faţada de apus cu cele doă mici foişoare şi loggia este construită spre malul lacului Mogoşoaia. Pisania de la Mogoşoaia este prinsă în zid în foişorul mare, încadrat de 2 ferestre cu cadrul de piatră traforat.
Zid din cărămidă cu un foişor în acelaşi stil cu palatul, întregind in mod fericit complexul. Echilibrul formelor şi volumelor ca şi subtilitatea decoraţiunii şi alura monumentală conjugată cu delicateţea spaţiilor construite relevă concepţia stilizată în alte dimensiuni a vechii arhitecturi româneşti a caselor din ţară. Pivniţa înaltă este formată din patru calote sferice dispuse în jurul unui stâlp central. Parterul are ăncăperi modeste. La etaj saloanele şI camerele domnitorului au mozaicuri aurii din perioada Marthei Bibescu.
 
zid de incintă  Epoca modernă (1702)      
cuhnie  Epoca modernă (1702)      
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (1688) neprecizată Biserica se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porţii. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi terminată în 1688, cu puţin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăposteşte mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum şi tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu şi pe cei patru fii ai săi.  

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1629, poz.635 [Ordin MCC]
2. Maxa, Adriana, Ornamentul în piatră la Palatul Mogoşoaia-stilul brâncovenesc, Acta Musei Napocensis, XIII, Cluj, 1976, 373-384 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Drăguţ, Vasile, Săndulescu, Nicolae, Arta brâncovenească, Bucureşti, 1971, 11 [Publicaţie]
4. Institutul Național al Patrimoniului, Proiect AFCN 360 - tur virtual, 2012, http://360.inp.org.ro/index.php/obiective/palatul-brancovenesc-de-la-mogosoaia-jud-ilfov [site web]