Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN87371.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010HD-II-m-A-03303
NumeSitul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, din Crişcior
JudețHunedoara
Unitate administrativăCrişcior
LocalitateCrişcior
Reperpe un teren înalt din mijlocul localităţii
Categoriestructură de cult/religioasă
Tipbiserică
DescriereBiserică "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată în secolul XIV-XV, pe locul uneia de lemn de secol XIII-XIV, din zidărie de piatră, lărgită ulterior, cu o deosebit de valoroasă pictură din sec.XV, reprezentând pe cneazul român Bâlea si familia sa ca ctitori. De plan dreptunghiular, cu altar poligonal (în interior semicircular), cu turn-clopotniţă pe vest, cu foişor la ultimul nivel, biserica conservă pe pereţii pronaosului importante fragmente de pictură murală din epoca fundaţiei (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinţi militari etc.), operă a unui maestru român de şcoală locală. Pictura a suferit modificări de-a lungul anilor. Biserica este construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiţie bizantină şi gotică, filtrate printr-o viziune populară. Absida a fost reconstruită şi amplificată în sec.XIX. În Biserica din satul Crişcior (judeţul Hunedoara), lucrările de restaurare au reuşit să pună în evidenţă mai multe scene din ciclul hristologic: Spălarea Picioarelor, Cina de Taină, Purtarea Crucii, o frumoasă reprezentare a Adormirii Maicii Domnului, Sf. Marina martelând diavolul, Sf. Gheorghe în luptă cu balaurul, de asemenea o imagine cu caracter omagial faţă de stăpânirea feudală: cei trei regi sfinţi ai Ungariei, Ştefan, Emeric şi Ladislau. Cea mai importantă compoziţie din ansamblul picturilor de la Crişcior este tabloul votiv, unul dintre cele mai vechi cu identitate precisă din arta românească. Admirabilă ilustraţie de epocă, această imagine atestă calitatea de ctitor a voievodului Bâlea, amintit documentar în anul 1404, şi a soţiei sale Vişa. Sub aspect iconografic, compoziţiile de la Crişcior se prevalează de modele bizantine de epocă. Desenul este energic, cu linii groase care delimitează formele, iar culoarea intervine mai mult ca un auxiliar, fără să fie lipsită, totuşi, de calităţi, de armonie şi de modeleu local.
ObservațiiSit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 62.
Stare de conservareprecară / 19.01.2011
Riscuri naturaleCutremur: 4 / 31.01.2011
Riscuri antropiceDemolare: 4 / 31.01.2011; Afectare parţială: 4 / 31.01.2011; Vandalism: 4 / 31.01.2011; Furturi: 4 / 31.01.2011
Regim de proprietateprivat
ProprietarParohia Ortodoxă Română Crişcior
Data ultimei modificări a fişei14.12.2011
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XIII-XIV)   Construcţia de secol XIII-XIV, este ctitorită cu cel puţin 50-100 de ani înaintea bisericii ctitorită de Bălea şi demolată o dată cu construirea bisericii de zid. Această construcţie poate să fi fost folosită ca locuinţă reşedinţă, de tatăl lui Bălea, Boar. Materialul deconstrucţie a fost mixt, piatră, cărămidă şi lemn. Tipologic construcţia face parte din categoria caselor cu trei încăperi: vestibul - tinda, camera de locuit, cămara, şi pe toată faţada prispa.  
Biserică  Epoca medievală (a doua jum.a sec. XIV-prima jum. XV)   Biserica era de plan dreptunghiular cu altar poligonal - in interior semicircular. Absida bisericii avea formă aproximativ pătrată. Biserica ridicată de cneazul Bălea avea altar, nava şi turn-clopotniţă.  
Biserică  Epoca modernă (1848-1849)   Biserica actuală a fost definitivată ca formă în epoca modernă după 1848-1849, în urma incendiului care a afectat-o în timpul Revoluţiei. Nava a fost alungită către est, prin construirea noii abside; a fost reconstruit altarul, au fost refăcute tavanele, iar pe latura de sud a fost executată o uşă şi două mari ferestre. Intrarea iniţială de pe latura nord a fost zidită. Tinda rezervată femeilor a fost înlocuită cu um cor obişnuit bisericilor transilvănene şi a fost construit foişorul de lemn de la ultimul nivel al turnului clopotniţă.  
Morminte  Epoca medievală (sec. XVI-XVII)   Mormintele anterioare bisericii de zid îndreptăţesc presupunerea existenţei unei biserici de lemn mai vechi.  

Bibliografie
1. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, Sibiu, 2008, 62 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, 2004, 1382, 250 [Ordin MCC]
3. Lazăr, Mircea, Dan David, Mihai, Pescariu, Eugen, Biserica românească de la Crişcior, Sargeția, XXI-XXIV, 121, 131 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Drăguţ, Vasile, Arta Românească, București, 1982 [Publicaţie]