Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României
Cod RAN1311.02
NumeSitul arheologic de la Sâncrai - Sit arheologic nr. 9 (Km 38+470 - 38+870) de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2
JudețAlba
Unitate administrativăMunicipiul Aiud
LocalitateSâncrai
PunctSit arheologic nr. 9 (Km 38+470 - 38+870) de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2.
ReperSitul arheologic nr. 9 de pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda este situat în hotarul satului Sâncrai pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Mureş.
Categoriedescoperire funerară
Tipnecropolă plană
DescriereAu fost conturate câteva morminte de incineraţie şi de inhumaţie care indicau existenţa în punctul respectiv a unei necropole din epoca fierului.
Săpăturile arheologice preventive din anul 2016 au evidenţiat faptul că în aria supusă investigaţiilor s-au succedat două necropole şi nu una cum s-a presupus în primă instanţă.
ObservațiiEl a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheologic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda.
Data ultimei modificări a fişei16.3.2017
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Necropolă birituală  La Tène (sec. III-II î.Hr.) Mokronog / II B Necropola celtică numără 8 complexe arheologice. Dintre acestea, 5 sunt morminte de incineraţie, 2 nu conţin oseminte umane şi sunt considerate morminte cenotaf, iar 1 groapă nu are inventar, dar se asociază prin dispunerea sa topografică cu restul complexelor funerare La Téne.
Ritul funerar este în toate cazurile incineraţia cu resturile depuse în groapă. Ofranda funerară este reprezentată de vase ceramice lucrate la roată şi cu mâna, precum şi de resturi osteologice provenite de la ofrandele de carne care au însoţit defuncţii. Unele dintre aceste morminte au în inventare piese de îmbrăcăminte şi panoplii de arme constituite din spade, lănci şi scuturi care se pot data în La Tène C2. Atât piesele de îmbrăcăminte, cât şi armamentul, îşi găsesc analogii în aria locuită de taurisci, de pe teritoriul Sloveniei şi din nordul Croaţiei (grupa Mokronog, faza IIb).
Necropola celtică, la fel ca cea aparţinând orizontului scitic, se extinde în afara limitei autostrăzii, spre vest. De aceea, având în vedere marea sa importanţă istorică în înţelegerea evoluţiei comunităţilor din Transilvania înainte şi în preajma constituirii Regatului dac, se impune imperios continuarea cercetărilor în perioada următoare, de această dată sistematic şi cu fonduri alocate de Ministerul Culturii.
 
Necropolă birituală  Hallstatt târziu (sec. VII-V î. Hr) scitică Necropola scitică. Ea cuprinde 93 de complexe arheologice. Acestea sunt reprezentate de 77 morminte individuale de inhumaţie, 2 morminte de inhumaţie duble, 6 morminte de incineraţie, 7 gropi din care lipsesc osemintele umane (din acest motiv fiind considerate morminte cenotaf ?), 1 groapă conţinând un cal inhumat.
Defuncţii au fost însoţiţi de ofrande de carne (asociate frecvent cu cuţitaşe din fier) şi de vase ceramice. Acestea din urmă sunt reprezentate de vase mari bitronconice de diferite tipuri şi dimensiuni, de străchini şi de ceşti cu toarta supraînălţată. Unele forme de vase au analogii în aria de stepă şi de silvo-stepă din zona nord-pontică. Altele aparţin fondului local anterior orizontului scitic.
Majoritatea mormintelor conţin piese de podoabă şi accesorii vestimentare. Acestea au fost realizate din aur, bronz şi fier: aplice de îmbrăcăminte de formă treflată, cercei cu capete conice, cercei cu disc, fibule, brăţări, ace cu capete elicoidale, mărgele din sticlă, chihlimbar, scoici kauri etc.
Mormintele cu arme au în inventare, în cele mai multe cazuri, vârfuri de săgeţi (în unele cazuri asociate cu aplice de tolbă modelate zoomorf). Au fost identificate toate tipurile de săgeţi din bronz şi os caracteristice orizontului scitic din Transilvania. Au fost dezvelite de asemenea câteva morminte conţinând vârfuri de lance, topoare-ciocan şi pumnale de tip akinakes.

Trebuie precizat şi faptul că necropola se extinde în afara limitelor autostrăzii, atât spre est, cât şi spre vest, numărul mormintelor fiind prin urmare mai mare decât totalul celor dezvelite de noi. De aceea, având în vedere importanţa istorică a acestui cimitir, se impune imperios cercetarea în perioada următoare, prin săpături sistematice, a întregii necropole.