Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
|
Cod RAN
|
|
114612.03 |
|
Nume
|
|
Cetate fortificată şi aşezarea de la Albeşti - La Cetăţea |
|
Județ
|
|
Mureş |
|
Unitate administrativă
|
|
Albeşti |
|
Localitate
|
|
Albeşti |
|
Punct
|
|
La Cetăţea (La Cetăţeaua, Cetăţeua, Cetate) |
|
Reper
|
|
Cetatea este situată la 3 km S de Albeşti, pe vârful unui deal din valea Şarpatocului. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Târnava Mică, Sarpatoc |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
cetate |
|
Descriere
|
|
Aşezarea se află pe o terasă înaltă (400 m altitudine) dominată de un deal tronconic pe vârful căruia există o veche fortificaţie de pământ cu val şi şanţ interior. |
|
Data descoperirii
|
|
1976 |
|
Stare de conservare
|
|
precară / 15.02.2012 |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 3 / 01.01.2006; Inundaţii: 3 / 01.01.2006; Alunecări de teren: 5 / 15.02.2012 |
|
Regim de proprietate
|
|
Public |
|
Proprietar
|
|
Statul român |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
17.11.2014
|
|
| |
Descoperiri în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Coţofeni
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului mijlociu
|
Wietenberg
|
|
|
|
|
Cetate
|
La Tène
(sec. I a.Chr.-I p.Chr)
|
geto-dacică
|
|
Fortificaţia cetăţii se află pe vârful dealului, sub forma unei circumvalaţiuni, care înconjoară trei părţi din vârf, excepţie partea vestică (cea mai abruptă). Orientată spre nord, fortificaţia are o lungime de 80-85 m şi o lăţime de 35-40 m, închizând în partea superioară un platou oval de 40x40 m.
Ioan Marian Ţiplic menţionează în lucrarea sa Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV că fortificaţia dacică datează din sec. I-II. |
|
|
Mormânt de inhumaţie
|
La Tène
|
neprecizată
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
(sec. VII - VIII)
|
|
|
|
|
|
Cetate
|
Epoca medievală timpurie
(sec. IX - XI)
|
neprecizată
|
|
Şanţul şi valul de apărare au împreună 15-20 m lăţime în marginile de nord şi sud.
Ioan Marian Ţiplic în Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, menţionează că Fortificaţia a fost ridicată în perioada dacică şi refolosită în perioada medievală timpurie, în sec. IX-X. |
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
sondaj
|
1980, 1987, 1989
|
|
*
|
BALTAG
|
Gheorghe
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Baltag, Gheorghe, Marisia, IX, 1979, 103, LXIII/2 [Publicaţie]
|
|
2.
Baltag, Gheorghe, RevBis, VIII, 1994, 75-78, I-VII [Publicaţie]
|
|
3.
Lazăr, Valeriu, Repertoriul Arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 41-42 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Baltag, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=276 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
5.
Ţiplic, Ioan Marian, Ioan Marian Țiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, Militară, Bucureşti, 2006, 239 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
