Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN157709.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TM-I-s-B-06051
NumeCetatea medievală de la Alioş - Cetatea Turcească
JudețTimiş
Unitate administrativăMaşloc
LocalitateAlioş
PunctCetatea Turcească
ReperCetatea este situată extravilan, la 2,1 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,65 km NE faţă de biserica ortodoxă din Maşloc, la 6,5 km SV faţă de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 200 m N de versantul drept al pârâului Valea Afundă, afluent stânga a pârâului Fibiş.
Utilizare terenteren arabil şi pescărie modernă
Categoriefortificaţie
Tipcetate
DescriereFortificaţia de pământ este amplasată pe terasa superioară din versantul drept al pârâului Valea Afundă (are apă doar la precipitaţii bogate), în preajma unui izvor care a fost captat şi alimentează o pescărie. Pe latura de SV se află pârâul Valea Afundă, iar pe partea de NE un canal de desecare modern.
Stare de conservarebună / 03.02.2012
Riscuri antropiceAgricultură intensivă: 2 / 03.02.2012
Data ultimei modificări a fişei3.2.2012
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare deschisă  Epoca bronzului Tiszapolgar şi Bz D    
Aşezare deschisă  La Tène      
Aşezare deschisă  Epoca medievală timpurie   Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.  
Fortificaţie de pământ  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV - XV) neprecizată Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. periegheză 2007
Nume Prenume Rol
BOLCU Lavinia studentă
STAVILĂ Andrei student
MĂRUIA L.
ARDEALEAN M.
   

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 2219, poz. 5 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
4. Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul românesc. Repertoriu, Sibiu, 2006, 23 (punctul 1 d) [Publicaţie]
5. Rădulescu, Alexandru, Cercetări arheologice medievale din Banatul de câmpie: scurt istoric, Studii de istoria Banatului. Universitatea de Vest din Timişoara, 23-24-25, Timișoara, 1999-2001, 67 [Publicaţie]
6. Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc, C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]