Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   88467.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-I-s-A-03200
Nume   Cetatea dacică de la Alun - Piatra Roşie (Cetatea Roşie)
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Boşorod
Localitate   Alun
Reper   Cetatea se află pe Dealul Piatra Roşie, la vest de localitatea Alin şi la nord de Valea Roşie.
Reper hidrografic - nume   Valea Roşie
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   pădure
Categorie   fortificaţie
Tip   cetate
Descriere   Se găseşte pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Cetatea se află pe un vărf izolat, greu accesibil, în sectorul sud-vestic al Munţilor Şureanu, situat între Valea Alunului (Valea Stângului), Valea Luncanilor şi Valea Roşie.
Observații   Cetatea dacică face parte din grupul de fortificaţii şi aşezări din arealul Sarmizegetusei Regia, fiin introdusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1999, ca parte componentă a sitului serial „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”, împreună cu cetăţile dacice
Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuie, Costeşti -Blidaru, Băniţa (jud. Hunedoara) şi Căpâlna (jud. Alba).
Descoperitor   Paul Török
Data descoperirii   1803
Regim de proprietate   privat
Proprietar   Fundaţia Dacica
Data ultimei modificări a fişei   28.09.2021
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène (secolul I p.Chr.-106 p.Chr.) dacică  

Cetatea are altitudinea maximă este de 831 m, punct situat în interiorul fortificaţiei. Fortificaţia nu este orientată perfect pe axa nord‒sud, aşa cum se credea până acum, ci cu o deviere de 9° spre est. Axa lungă a fortificaţiei, măsurată pe mijlocul incintei, de la exteriorul laturii nordice până la exteriorul laturii sudice, are 106,35 m – spre deosebire de 108 (la interior 102), cât comunicase Daicoviciu. Latura nordică a putut fi măsurată, dat fiind că ambele turnuri de la capetele zidului sunt conservate. Ea are are 46 m – cu 1 m mai mult decât în vechea măsurătoare. Laturile vestică şi sudică sunt incomplet păstrate, turnul de sud-vest nu există pe teren, iar cel de sud-est este dezvelit doar parţial, astfel încât lungimea acestor trei laturi nu a putut fi stabilită cu exactitate.
Karl Stobel a remarcat cantitatea foarte mică de materiale (inclusiv ceramică) descoperită pe platou şi conchide că fortificaţia nu a putut fi folosită vreme îndelungată. El crede că a fost construită abia după anul 89 p.Chr., în vremea lui Decebal.
Cercetările de pe latura nordică arată însă că fortificaţia a avut cel puţin două faze. Lucrurile sunt cu atât mai complicate, cu cât unele indicii sugerează şi o prezenţă târzie, din Evul Mediu, în arealul cetăţii.


 
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2012 Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca * *
2. cercetare neinvazivă 2010 Centrul de Studii al Fundației Dacica * *
3. cercetare sistematică 2004      
4. cercetare sistematică 1949 * DAICOVICIU Constantin

Bibliografie
1. Petan, Aurora, Cetatea dacică Piatra roșie. Observații cu privire la planul fortificației de pe platou, Arheovest, VII, JATEPress Kiadó, Szeged, 2019, 315-338, https://www.researchgate.net/publication/337498965_Cetatea_dacica_Piatra_Rosie_Observatii_cu_privire_la_fortificatia_de_pe_platou [Publicaţie]
2. Ferencz, Iosif Vasile, Un depozit de piese dacice din fier de la Piatra Roşie (sat Luncani, judeţul Hunedoara) - Sîrbu V., Cerişor N., Ioan Vasile, Sargetia - Acta Museui Devensis, XXXIII, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Deva, 2005, 26-28, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=96714-un-depozit-de-piese-dacice-din-fier-de-la-piatra-rosie-sat-luncani-judetul-hunedoara-sirbu-v-cerisor-n-ioan-vasile--sargetia-acta-musei-devensis--xxxiii-2005 [Publicaţie]
3. Ferencz, Iosif Vasile; Bodo, Cristina, Noi piese descoperite la Piatra Roşie (judeţul Hunedoara), Sargetia-Acta Musei Devensis, XXVIII-XXIX, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Deva, 1999-2000, 13-60, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=76529-noi-piese-descoperite-la-piatra-rosie-judetul-hunedoara--sargetia-acta-musei-devensis--xxviii-xxix-1-1999-2000 [Publicaţie]
4. ferencz, Iosif Vasile; Florea, Gelu, Un nouveau "bouclier" de la fin du deuxième âge de fer, découvert à Piatra Roșie, Acta Musei Napocensis, 41-42, I, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2004-2005, 4-20, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104312-un-nouveau-bouclier-de-la-fin-du-deuxieme-age-de-fer-decouvert-a-piatra-rosie--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--41-42-i-2004-2005 [Publicaţie]
5. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), 2021, http://whc.unesco.org/en/list/906 [Site web]
6. Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, 1552, http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-HD.pdf [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, 2021, https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/17-monumente-istorice/unesco/92-cetatile-dacice-din-muntii-orastiei [Pagină web]
 
Fotografii sit