Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   32401.52
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   BN-II-m-A-01450
Nume   Biserica Evanghelică de la Bistriţa - Piaţa Centrală
Județ   Bistriţa-Năsăud
Unitate administrativă   Municipiul Bistriţa
Localitate   Bistriţa
Adresa   Piaţa Centrală nr.13
Punct   Piaţa Centrală
Reper   Biserica parohială evanghelică este amplasată în punctul central al Ansamblului urban medieval Bistriţa, în funcţie de care s-a constituit reţeaua stradală şi care domină prin proporţii şi silueta sa acest ansamblu.
Reper hidrografic - nume   Bistriţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult
Tip   edificiu religios
Descriere   Este un monument de arhitectură reprezentativ pentru tranziţia de la stilul gotic la cel al Renaşterii în Transilvania.
Cercetările arheologice din anul 1992, legate de începerea lucrărilor de restaurare au constat din deschiderea unor secţiuni şi casete atăt în exterior cât şi în interiorul bisericii. A fost precizat nivelul de fundare a bisericii, au fost identificate fundaţii anterioare actualei construcţii fără a putea reda, din cauza caracterului restrâns al cercetării, evoluţia planimetrică a bisericii şi au fost cercetate, atât în biserică cât şi în afară o serie de morminte. Cercetările din anul 2007 - 2008, din exteriorul bisericii, au înregistrat fundaţii ale unei capele mortuare pe latura sudică a navei şi a vechii sacristii pe cea nordică. Totodată au putut fi stabilite nivelurile de fundare şi identificate mai multe etape constructive ale monumentului.
Observații   Înregistrarea a fost dublată de situl cu codul RAN 32401.106, acesta din urmă fiind şters.
Stare de conservare   bună / 01.01.1999
Riscuri naturale   Incendii: 4 / 01.01.1999
Regim de proprietate   privat
Proprietar   BOR
Data ultimei modificări a fişei   14.07.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
casă parohială  Epoca medievală (sec. XV - XVI - XVIII)        
Biserică  Epoca medievală timpurie (sf. sec. XIII - înc. sec. XIV)    

Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti saşi. Cel dintâi paroh atestat documentar a fost Johannis plebanus de Bystricia care figurează în registrele de evidenţă ale dijmelor papale între 1332-1333. Lăcaşul de cult este ridicat la începutul secolului al XIV-lea, imediat după venirea primilor colonişti saşi.

 
Basilica  Epoca medievală timpurie (2/2 sec. XIV)    

Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, având un cor poligonal şi două turnuri ce flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea.

Biserică nouă (cu 5 faze de construcţie – bazilică (I)

 
Basilica  Epoca medievală (sec. XV)    

Într-o a doua etapă, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice: navele sunt despărţite prin stâlpi octogonali, care au luat, odată cu refacerea bolţilor din veacul al XV-lea, în partea superioară o formă cilindrică. În biserică şi în cimitirul perimetral au fost ridicate mai multe altare şi capele amintite în documentele vremii. Un exemplu în acest sens este un altar închinat apostolilor Petru şi Pavel ce a fost ridicat în biserică la 1499.

bazilica-gotica (II)

 
Basilica  Epoca medievală    

O a treia etapă de construcţie începe în 1475 şi este finalizată în 1520. Biserica devine o biserică hală în stil gotic cu o incintă de zid.

bazilică gotică cu zid de incintă (III)

 
Basilica  Epoca modernă    

În anii următori biserica nu mai cunoaşte refaceri majore, dar în urma incendiului din 1857, când este distrus acoperişul şi ceasul turnului, va fi refăcut ultimul etaj al acestuia în stilul neogotic. Ultima renovare a monumentului s-a realizat în 1926 după planurile arhitectului Hermann Phleps din Danzig.

Gotic şi neogotic (V)

 
Turn  Epoca medievală dezvoltată    

Pe zidul de incintă va începe în anul 1487 edificarea unui turn de apărare a oraşului. Includerea turnului în corpul bisericii va duce la demolarea turnului nordic şi ridicarea unui turn cu scară în spirală prin care se asigură un acces independent spre turnul nou construit. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era iniţial plasat în afara zidurilor bisericii şi care va fi legat, prin lucrări de zidărie şi tâmplărie, abia în 1487. Turnul a fost construit în mai multe etape: în 1487 s-a ajuns până la mijlocul etajului al doilea, după cum arată cifra 1487 săpată pe peretele exterior nordic, anul 1509 este săpat apoi la marginea superioară a peretelui nordic la etajul trei, la nivelul patru este înscris anul 1513, iar la ultimul etaj, al cincilea este scris anul 1519, deşi lucrările vor fi finalizate abia în 1544. Concomitent a fost montat în turn un ceas. În incendiul din 1857, turnul a ars fiind apoi refăcut în partea superioară în 1861, când a fost montat remontat ceasul.

Turnuri ale zidului de incintă

 

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 272, poz. 403 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Mândrescu, Gheorghe, Frontonul renaştere al Bisericii Evanghelice din Bistriţa, Acta Musei Napocensis, XIX, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj, 1982, 620-626, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=26464-frontonul-renastere-al-bisericii-evanghelice-din-bistrita--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--xix-1982 [Publicaţie]
3. Mândrescu, Gheorghe, Arhitectura în stil Renaștere la Bistrița, Presa Universitară Clujeană, 1999 [Publicaţie]
4. Drăguț, Vasile, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, 1976, 52 [Publicaţie]
5. Lista Monumentelor Istorice 2015, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 113 bis/15.II.2016 MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor, București, 2016, 308, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-BN.pdf [Publicaţie]
6. Gaiu, Corneliu, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4119&d=Bistrita-Bistrita-Nasaud-Biserica-Evanghelica--Piata-Centrala-2008 [Publicaţie]
7. Wortitsch, Theobald, Das evangelische Kirchengebäude in Bistritz, Bistrița, 1885 [Publicaţie]
8. Dahinten, Otto, Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen, Studia Transylvanica, 14, Böhlau, Köln, Wien, 1988, 207–290 [Publicaţie]
9. Entz, Géza, Erdély építészete a 14–16. században, Cluj-Napoca, 1996, 239–240 [Publicaţie]
10. Fabini, Hermann, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Heidelberg, 2002 [Publicaţie]
11. Iambor, Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Seria Documente, istorie, mărturii, Argonaut, Cluj-Napoca, 2005 [Publicaţie]
12. Nägler, Thomas, Așezarea sașilor în Transilvania, Kriterion, București, 1992 [Publicaţie]
13. Rusu, Adrian Andrei, Castelarea carpatica, MEGA, Cluj-Napoca, 2005 [Publicaţie]
14. Oprescu, George, Bisericile cetăți, ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1956 [Publicaţie]
15. Țiplic, Ioan Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Militară, București, 2006 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll