Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.28
Nume   Situl arheologic de la Bucureşti - Crângaşi (Institutul Pasteur)
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Punct   Lacul Ciurel (Lacul Dâmboviţa, Lacul Morii)
Reper   Aşezarea se află în cartierul Giuleşti, pe malul nordic al lacului Dâmboviţa, între str. Crinului, str. Pomilor şi fosta bază de antrenament a clubului Rapid.
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa
Reper hidrografic - tip   lac
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Situl a fost identificat în 1985, cu ocazia investigaţiilor realizate înaintea construirii Lacului Ciurel. La sud-est de construcţiile Institutului Pasteur, pe suprafaţa unui teren arabil, liber de construcţii, situat pe panta cu înclinaţie medie a malului nordic al Dâmboviţei, au fost adunate fragmente de lipitură din pereţii unor locuinţe şi de la vase din lut ars care provin din rămăşiţele unor aşezări antice şi medieval-modeme, scoase la suprafaţă de arături sau alte săpături ocazionale.
Jumătatea sudică a suprafeţei acestui sit a fost suprapusă de digul artificial al lacului, construit cu pământ adus din luncă.
Descoperiri similare au fost realizate şi la est, în situl Crângaşi cercetat în 1953.
Observații   Situl a fost înregistrat iniţial în LMI cu codul B-I-s-B-17885. Ordinul MCPCN nr. 2084/25.02.2009 declasează situl arheologic "Institutul Pasteur", calea Giuleşti nr. 333, sectorul 6, Bucureşti.
Data ultimei modificări a fişei   23.06.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca romană şi postromană (sec. II - IV p. Chr.)    

Fragmentele ceramice identificate sunt lucrate la roată din pastă fină, arsă cenuşiu, care provin de la castroane, căni, vase de provizii, precum şi fragmente de castroane gălbui ori cărămizii, unul decorat cu o linie în val incizată superficial. S-au găsit fragmente de oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă, imitate după ceramica romană provincială şi fragmente de la amfore pătrunse în această aşezare pe calea schimburilor comerciale dintre populaţia autohtonă dacică şi Imperiul roman.

 
Aşezare  Epoca medievală târzie (Sec. XVIII - XIX) Dridu  

Au fost descoperite la suprafaţă şi fragmente ceramice de vase din secolele XVIII - XIX.
La baza spre luncă a digului artificial al lacului, aflată la limita pantei terasei cu lunca inundabilă, a fost săpat mecanic un şanţ cu lăţimea de 1 m, în care urma să se construiască ecranul de protecţie din beton armat. În acest şanţ, în dreptul sitului, a fost interceptat parţial un cuptor de copt pâine şi groapa de deservire a acestuia. Pentru cercetarea în plan a cuptorului, s-a deschis casetă de 2,00 x 0,90 m, în peretele nordic al şanţului. Groapa de deservire a cuptorului avea forma rectangulară cu colţurile rotunjite şi podeaua la 0,75 m adâncime de la nivelul de călcare al terenului în 1985. În peretele nordic al gropii de deservire a fost săpat cuptorul, prin scobire în pământul gălbui, nisipos. Cuptorul, păstrat întreg, avea forma rectangulară în profil şi rotundă în plan. În pământul cu care era umplut interiorul lui nu s-a găsit nici un fragment ceramic sau alte materiale pentru datare. Diametrul mare al cuptorului arată că el a fost folosit pentru coacerea pâinii. După tehnica în care a fost construit, forma profilului, precum şi după aspectul pământului de umplutură din groapa de deservire a cuptorului, considerăm că acest complex meşteşugăresc a fost contemporan cu fragmentele din secolele XVIII-XIX găsite pe restul suprafeţei acestui sit şi cu mormintele de pe grindul „Cimitirul lui Lăptaru", care au fost identificate pe un teren la sud-vest, acum acoperit de Lacul Ciurel.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare de salvare 1985

Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti SANDU Vasilica

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 449, poz. 98 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Sandu, Vasilica, Descoperiri arheologice pe şantierul de amenajare a lacului Dâmboviţa din municipiul Bucureşti, Bucureşti - Materiale de Istorie şi Muzeografie, XXVIII, București, 2014, 9-35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=30619-descoperiri-arheologice-pe-santierul-de-amenajare-a-lacului-dambovita-din-municipiul-bucuresti--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie--xxviii-2014 [Publicaţie]
4. Kogălniceanu, Raluca; Măgureanu, Andrei, Studiu arheologic aferent Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 6, 2019 [PUG]
5. Zirra, Vlad; Tudor, Margareta, Săpăturile arheologice din sectorul Giulești, București. Rezultatele săpăturilor arheologice și ale cercetărilor istorice din anul 1953, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, 26-45 [Publicaţie]
 
 
Scroll